GRECO afirmă, în Raportul referitor la Prevenirea corupţiei cu privire la membrii Parlamentului, judecători şi procurori, publicat marţi, că România nu a implementat recomandările referitoare la îmbunătăţirea transparenţei procesului legislativ, la măsurile pentru a clarifica implicaţiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese, restricţii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri pentru parlamentari, reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacţioneze cu lobby-işti şi alţi terţi, instituirea unui sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate şi transparenţă şi criterii obiective în procedura pentru numirea în şi revocarea din funcţiile cele mai înalte din parchet. România a implementat satisfăcător recomandările GRECO cu privire la evaluarea adecvată a regulilor privind incompatibilităţile în cazul parlamentarilor, creşterea capacităţii ANI de procesare a datelor, completarea Codului de etică al judecătorilor şi procurorilor cu privire la incompatibilităţi şi acţiunile de prevenţie a corupţiei. De asemenea, România a implementat parţial recomandările referitoare la instituirea unui cod de conduită pentru membrii Parlamentului, criterii clare şi obiective privind deciziile de ridicare a imunităţii, măsuri pentru ca sistemul de justiţie să răspundă mai bine riscurilor de integritate ale judecătorilor şi procurorilor.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”GRECO concluzionează că România a implementat satisfăcător sau a tratat în mod satisfăcător patru din cele treisprezece recomandări cuprinse în Raportul de evaluare aferent Rundei a patra. Trei din recomandările celelalte sunt parţial implementate, iar şase rămân neimplementate. Mai exact, recomandările 5, 7, 10 şi 12 au fost implementate în mod satisfăcător, recomandările 2,8 şi 11 sunt implementate parţial, iar recomandările 1,3,4,6,9 şi 13 nu sunt implementateŢ, se arată în document.

”În ceea ce priveşte membrii Parlamentului, progresul înregistrat de la adoptarea Raportului de conformitate este foarte limitat: nu a fost realizată nicio evaluare cu privire la normele şi practicile procesului legislativ. În ciuda solicitării GRECO de a fi utilizate procedurile de urgenţă ca o excepţie într-un număr limitat de circumstanţe, autorităţile au continuat să recurgă la OUG-uri pentru adoptarea unor modificări legislative importante, ceea ce nu permite consultări cuprinzătoare cu entităţile interesate relevante şi exclude un proces parlamentar. În plus, nu a fost instituit niciun mecanism eficient de aplicare a codului de conduită al parlamentarilor. Sfera  incriminării conflictelor de interese rămâne limitată şi nu promovează prevenirea sau gestionarea situaţiilor care ar putea deveni o infracţiune. Nu au fost luate măsuri specifice pentru a clarifica situaţiile, altele decât incompatibilităţile, care ar declanşa aplicarea dispoziţiilor în materie disciplinară (articolul 19 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor)”, menţionează raportul.

De asemenea, conform GRECO, un set robust de restricţii privind cadourile pentru parlamentari nu a fost introdus şi este încă necesar.â

”În plus, aplicarea sancţiunilor pentru membrii Parlamentului, care au fost găsiţi incompatibili sau în conflict de interese printr-o hotărâre judecătorască definitivă, rămâne ineficientă în practică. Nu s-au înregistrat evoluţii semnificative în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unor norme care să reglementeze interacţiunea cu lobby-iştii şi alte părţi terţe care doresc să influenţeze procesul legislativ. În plus, GRECO ia notă de analizarea sistemului imunităţilor de către Camera Deputaţilor şi de introducerea unor criterii şi motive pentru ridicarea imunităţii parlamentare şi solicită autorităţilor să adopte dispoziţii similare cu privire la Senat şi să asigure aplicarea lor efectivă. În cele din urmă, România nu a introdus o funcţie dedicată de consiliere pentru membrii Parlamentului”, consideră GRECO.

GRECO este preocupat de ”tensiunile politice continue în România în ceea ce priveşte reformele sistemului judiciar, cu consecinţele sale potenţial dăunătoare pentru combaterea corupţiei”.

”Cele mai recente încercări ale autorităţilor române de a reduce termenele de prescripţie pentru anumite infracţiuni de corupţie,dacă sunt adoptate prin lege, vor submina în mod serios lupta împotriva corupţiei în practică”, arată raportul.

GRECO constată că adoptarea de către CSM a Planului de Integritate al sistemului judiciar pune în aplicare unele măsuri de conştientizare privind prevenirea şi combaterea corupţiei. Cu toate acestea, rolul şi eficacitatea celor care îndeplinesc funcţii manageriale la conducerea instanţelor şi a parchetelor încă mai trebuie să fie consolidate.

”În plus, necesitatea de a avea criterii obiective de selecţie în momentul numirii şi eliberării din funcţie a procurorilor şi necesitatea de a consolida rolul CSM în acest proces nu au fost abordate. În fapt, modificările recente ale dispoziţiilor legale relevante şi jurisprudenţa recentă a Curţii Constituţionale  au sporit şi mai mult rolul executivului în numirile procurorilor de rang înalt şi au slăbit rolul CSM, în detrimentul principiului separaţiei şi echilibrului puterilor. Deşi nu există standarde comune privind independenţa parchetului, GRECO este din ce în ce mai preocupat de consecinţele practice ale amendamentelor legislative referitoare la procurorii de rang înalt din România. Atacurile continue ale actorilor politici asupra procurorilor de rang înalt, eliberarea din funcţie a şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi încercarea de eliberare din funcţie a procurorului general nu fac altceva decât să consolideze suspiciunile faţă de obiectivele reale ale acestor modificări legislative, adoptate printr-o procedură care nu respectă standardele statului de drept (OUGuri)”, notează raportul.

GRECO concluzionează că nivelul de conformitate cu recomandările rămâne "global nesatisfăcător"

GRECO îl instruieşte pe Preşedintele său să trimită o scrisoare, cu o copie Preşedintelui Comitetului Statutar - şefului delegaţiei române, atrăgând atenţia asupra neconformităţii cu recomandările relevante, a includerii recomandărilor restante din Raportul de follow-up referitor la Raportul ad-hoc privind România şi a necesităţii de a fi luate măsuri hotărâte în vederea atingerii unui progres tangibil cât mai curând posibil.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.