Eurodeputatul Corina Creţu a precizat că Ucraina a cerut Comisiei Europene includerea canalului Bâstroe şi a braţului Chilia în reţeaua reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T), dar acest lucru necesită aprobarea ţării noastre. Europarlamentarul a mai spus că cei de la CE au consultat România care a transmis un răspuns negativ referitor la includerea acestor canale ale Dunării într-un coridor european de transport naval, invocând argumente de mediu.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
„În calitate de Raportor alternativ pentru proiectul de Raport referitor la mari proiecte de infrastructură de transport în UE privind implementarea proiectelor, monitorizarea şi controlul fondurilor UE din cadrul Comisiei CONT, am adresat o întrebare Comisiei Europene referitoare la solicitarea oficială din partea Ucrainei cu privire la lucrările pe canalul Bâstroe. Directoratul General pentru Mobilitate şi Transport a răspuns că „ într-adevăr, Ucraina a cerut Comisiei Europene să includă canalul Bâstroe şi braţul Chilia în reţeaua TEN-T. Cea mai mare parte a lungimii solicitate pentru a fi inclusă în reţeaua TEN-T se învecinează cu România. Aceasta înseamnă că includerea oficială a acestor canale în TEN-T necesită aprobarea României”, a scris Corina Creţu, joi pe Facebook.

Ea a adăugat că cei de la Comisia Europeană au consultat partea română care „a transmis un răspuns negativ referitor la includerea acestor canale ale Dunării într-un coridor european de transport naval, invocând argumente de mediu”. Corina Creţu a mai precizat că Românnia se opune unei astfel de includeri în TEN-T şi preferă să pună la dispoziţie braţul Dumării care duce spre portul Sulina.

„Situaţia a escaladat deoarece se pare că Ucraina a efectuat dragarea Dunării, fără a informa România. DG MOVE a fost destul de pozitiv cu privire la includerea braţelor Dunării Bâstroe şi Chilia în reţeaua TEN-T în urma solicitării Ucrainei, dar România se opune acestui lucru deoarece preferă să pună la dispoziţie braţul Dunării care merge spre portul românesc Sulina. În aceeaşi ordine de idei, comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean şi-a exprimat şi ea punctul de vedere «că nu este necesar şi ar fi un lucru periculos să transformăm Braţul Chilia într-o arteră principală de transport. Este adevărat că este o nevoie extraordinară de utilizare a Dunării pentru coridoarele solidarităţii, pentru exporturi şi importuri în Ucraina, ... dar asta se rezolvă prin alte tipuri de mecanisme, nu trebuie acum să schimbăm geografia». Comisia Europeană are în vedere, de exemplu, mai multe programe pentru îmbunătăţirea navigaţiei pe Braţul Sulina şi pentru creşterea eficienţei porturilor riverane, a mai spus comisarul pentru Transporturi, Adina Vălean”, a completat Creţu.

Aceasta a mai spus că, având în vedere situaţia complicată în care se află Ucraina, premierul României a declarat că va pune la dispoziţie canalul Sulina din toate punctele de vedere, astfel încât acesta să poată fi utilizat la maxim, inclusiv pe timp de noapte.

Creţu reaminteşte că „România a fost şi este solidară cu poporul Ucrainian pe toată perioada de la începutul invaziei Ruse, a oferit sprijinul său necondiţionat celor 3,5 milioane de refugiaţi, a facilitat exportul cerealelor ucrainene”.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.