Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat joi, după conferinţa de presă susţinută de prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, că discuţia lor a fost axată pe legile Justiţiei şi MCV, Dragnea susţinând că i-a expus acestuia trei motive pentru care dezbaterile pe modificarea Codurilor vor continua, şi anume cele două directive europene, 42/2014 şi 343/2016, deciziile CCR şi deciziile CEDO. Dragnea a susţinut că el nu a discutat cu oficialul european despre DNA.
"Nu am discutat despre DNA, am înţeles că a discutat cu domnul Tăriceanu, cu mine n-a deschis subiectul, nici eu nu l-am deschis, deci nu s-a abordat asta. Am vorbit despre ministrul Justiţiei, am spus că este un om pe care îl apreciez foarte mult, un om cu o bogată expertiză şi cu o experienţă şi un om recunoscut, membru în Comisia de la Veneţia", a explicat Dragnea.
Preşedintele PSD a spus că a mai vorbit cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene despre "raţiunile” care au dus la modificarea celor trei legi ale Justiţiei în Parlament, afirmând că "diversele guverne le-au stopat sau le-au împins mai departe”.
"Am discutat despre legile justiţiei - i-am explicat care au fost raţiunile pentru care până la urmă aceste legi au ajuns în Parlament. Este un proces legislativ început din 2014 - 2015, diversele guverne le-au stopat sau le-au împins mai departe şi diverse conjuncturi politice. I-am explicat că au fost patru luni de dezbateri deschise şi transmise live în Parlamentul României, despre amendamentele aduse la aceste legi care au fost făcute de către CSM şi asociaţiile de magistraţi în cea mai mare parte, de asemenea, că ele au fost verificate cu privire la constituţionalitate de către CCR, care în analiza pe care o face la orice lege ţine cont în primul rând şi de recomandările şi principiile Comisiei de la Veneţia. I-am spus că am abordat acest subiect pentru că s-a tot discutat şi în PE, şi în tot felul de luări de poziţie ale unor cetăţeni români care merg pe acolo ,că aceste legi ar fi făcute pentru anumiţi lideri politici, pentru mine sau pentru Tăriceanu şi eu sunt sigur că a înţeles că aici vorbim de legi care reglementează organizarea judiciară", a detaliat Liviu Dragnea.
Liderul social-democraţilor a spus că a mai discutat cu Timmermans despre Codurile penale şi MCV şi că i-a expus trei motive pentru care dezbaterile pe modificarea Codurilor vor continua - cele două directive europene, 42/2014 şi 343/2016, deciziile CCR şi deciziile CEDO.
“Alte teme de pe agenda discuţiilor s-au referit la Codurile penale şi la MCV. I-am spus că sunt trei motive principale pentru care au început şi vor continua dezbaterile pe Codurile penale, şi anume cele două Directive europene, 42/2014 şi 343/2016, deciziile CCR şi deciziile CEDO. Am discutat despre MCV, şi anume faptul că din partea noastră, a coaliţiei majoritare, şi sunt sigur că şi din partea Guvernului şi din partea noastră ca partide luate separat, este o determinare foarte mare ca să se încheie acest MCV, dar l-am rugat să îndeplinim totuşi două condiţii - ca obiectivele din MCV să nu mai fie în permanentă mişcare şi modificare şi a doua solicitare - să nu uităm că MCV înseamnă şi verificare, dar şi cooperare şi să punem accent mai mult pe noţiunea de cooperare pentru că ne poate ajuta şi pe unii, şi pe alţii. Plecăm de la ideea că şi noi şi CE suntem de bună credinţă", a arătat liderul PSD.
Dragnea a susţinut că a adus în discuţie unele recomandări din MCV şi din raportul GRECO, afirmând că CSM "n-a dorit să-şi asume acest rol de a numi efectiv procurorii de rang înalt”.
"Acolo se vorbeşte despre creşterea rolului CSM şi de realizarea unei proceduri de selecţie transparente şi în prima formă asta făcuse ministrul Justiţiei - şi anume CMS să numească, deci crescuse rolul CSM, şi extinsese procedura de selecţie într-un mod transparent şi profesional, dar i-am explicat că fost reacţie virulentă de la preşedinte împotriva schimbării procedurii actuale, de la o serie de ambasade din UE, de la ambasada SUA şi, în final, chiar de la CSM, care n-a dorit să-şi asume acest rol de a numi efectiv procurorii de rang înalt, ceea ce ducea la o depolitizare destul de serioasă.", a arătat liderul PSD.
Dragnea a spus că au discutat şi despre anumite "informaţii eronate" care ajung la CE, printre care faptul că abuzul în serviciu ar fi fost dezincriminat
"Am discutat şi despre anumite informaţi eronate care ajung acolo, de exemplu faptul că s-a spus în Parlamentul European că abuzul în serviciu a fost dezincriminat prin legile justiţiei, ceea ce este o minciună sfruntată. I-am spus că, în opinia mea, este foarte important să construim un dialog efectiv şi o comunicare foarte aplicată şi în timp real, este o dorinţă din ambele părţi, am şi stabilit cum să se întâmple acest lucru - orice preocupări pot avea pe orice articol sau propunere care este află în dezbatere să fim sesizaţi şi dăm explicaţiile şi motivele necesare, în aşa fel încât să le primească direct de la noi, fără să mai existe intermediar şi noi să evităm situaţia în care acolo se spun lucruri neadevărate", a mai precizat liderul PSD.
De asemenea, preşedintele Camerei Deputaţilor spune că a convenit cu prim-vicepreşedintele CE că PSD este partidul cu cea mai mare cotă a încrederii ca număr de voturi şi locuri în Parlament din familia social-democrată din Europa: "Da, am vorbit despre social-democraţie. Eu i-am spus că, din păcate, în Europa social-democraţia este la o cotă scăzut faţă de România, se pare că PSD-ul este partidul cu cea mai mare cotă de încrederii ca număr de voturi şi locuri în Parlament din familia social-democrată din Europa şi amândoi am convenit - noi am şi spus-o în campania electorală - că în centrul politicilor trebuie să se afle omul, cetăţeanul, nu neaparat instituţiile au sistemul. (..) Nici noi nu vrem să discutăm permanent despre justiţie, că nu ăsta este principalul obiectiv al PSD-ului sau al programului de guvernare, dar nici nu putem sta muţi la întrebări sau dezbateri sau teme care apar în spaţiul public mai mult sau mai puţin importante puţin grave".
Dragnea a mai spus că i-a cerut sprijinul oficialului european pentru modificarea legisla'iei privind achizi'iile publice: "Am abordat şi alt subiect care ne interesează foarte mult, legat de dorinţa şi a lor, sper, şi a noastră, de a absorbi mai multe fonduri europene şi l-am rugat să ne sprijine dacă cumva vor apărea reacţii din partea CE în dorinţa noastră de a modifica legislaţia privind achiziţiile public pentru că, indiferent ce dorinţe avem, cât de mult vor face Guvernul sau ministerele de linie în acest domeniu şi autorităţile de management, dacă legea achiziţiilor publice rămâne în forma actuală, vom sta iar 2,3. sau 4 ani de zile până când se va pune în practică o investiţie de la nivelul deciziei sau de la nivelul aplicaţiei".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
