Dacian Cioloş a declarat, vineri, că va avea o discuţie cu preşedintele, dar şi cu guvernul, pentru decizia privind continuarea candidaturii la funcţia de secretar general al Francofoniei, el anunţând că va publica şi cheltuielile acestei candidaturi, de câteva sute de mii de lei.
”Legat de candidatura noastră pentru postul de secretar general la Organizaţie Internaţionale a Francofoniei şi participarea la Sommet-ul Francofoniei din Cambogia, practic Sommet-ul s-a încheiat fără luarea unei decizii privind alegerea viitorului secretar general şi, în condiţiile astea, evident că nu putem să spunem că România sau un alt candidat a pierdut sau a câştigat, pentru că decizia a fost de amânare a alegerii secretarului general, pentru anul viitor. În aceste condiţii, s-a prelungit mandatul secretarei generale actuale cu un an, urmând ca anul viitor, în toamnă, să se organizeze un sommet extraordinar al Francofoniei, cu un singur punct pe ordinea de zi, alegerea viitorului secretar general”, a declarat Dacian Cioloş.
El a arătat că, în schimb, s-a mai obţinut o decizie şi anume aceea de a modifica regulamentul intern al Francofoniei cu câteva elemente care ar putea să ajute la alegerea viitorului secretar general prin consens, aşa cum s-a încercat şi nu s-a reuşit de data aceasta.
”Astfel, dincolo de faptul că alegerea s-a amânat cu un an de zile şi în această perioadă s-a prelungit mandatul actualei secretare generale, în lunile următoare, regulamentul francofoniei urmează să fie modificat, introducându-se două elemente importante pe care şi noi le-am susţinut de la început, şi anume rotaţia geografică a provenienţei secretarilor general, şi anume aceştia să nu fie doar din Africa, ci şi celelalte continente se poată să dea secretar general şi au fost de acord inclusiv statele africane cu această propunere şi limitarea numărului de mandate a secretarilor generali la două mandate, ca să nu mai fie discuţii, cum a fost de data aceasta, pentru un al treilea mandat”, a menţionat el.
Candidatul României la funcţia de secretar general al Francofoniei a menţionat introducerea diversităţii geografice a provenienţei secretarilor general ”ne avantajează cumva pentru că, după două mandate din partea Africi, ar veni rândul acum al unui alt continent, iar Europa este continentul cu cele mai multe state francofone după Africa”.
Dacian Cioloş a mai spus că ”limitarea la două mandate înseamnă că, de fapt, candidatura rwandeză, care a creat atâta dispută şi a blocat practic obţinerea unui compromis, nu va mai exista anul viitor”.
”E un angajament şi din partea Rwandei, odată ce au obţinut prelungirea cu un an a mandatului, să nu mai candideze anul următor”, a mai spus Dacian Cioloş.
”Noi ne-am prezentat bine la acest Sommet în sensul că am fost candidatura cu cea mai largă susţinere din partea unor state provenind de pe toate continentele şi, de fapt, a fost candidatura în jurul căreia s-a încercat construirea unui consens. S-a insistat mult pe consens pentru că toţi secretarii generale ai francofoniei de până acum au fost aleşi prin consens şi nu prin vot. Noi eram pregătiţi şi pentru un vot şi aveam optimismul clar cu cifre că am putea câştiga şi prin vot, însă decizia politică a liderilor francofoni a fost să evite votul pentru a nu compromite legitimitatea viitorului secretar general care ar fi putut fi ales cu 16, 17, 18, 20 de voturi din 53 de state cu drept de vot într-o organizaţie cu 90 de membri. De aceea e unul din motivele pentru care am insistat pentru un consens care n-a putut să fie construit pentru că unul dintre candidaţi, unul dintre statele cu candidaţi nu a vrut sub nicio formă să retragă candidatura. Şi ăsta e principiul consensului, candidaţii mai puţin bine plasaţi decid să se retragă”, a mai spus Cioloş.
Potrivit acestuia, România a fost singura candidatură care a atras susţinerea din partea altei candidaturi care aşa a anunţat în public că se retrage pentru a susţine candidatura noastră iar Republica Democratică Congo a decis la un moment dat să anunţe că e gata să-şi retragă candidatura dacă şi celelalte state cu candidaţi îşi retrag candidaturile pentru a construi un consens în jurul candidaturii noastre.
”Din informaţiile pe care le-am avut, ştim că exista această deschidere şi din partea Mauritaniei, însă câtă vreme Rwanda a decis până în ultimul moment să nu retragă candidatura, şefii de stat şi de guvern din Francofonie au decis să amâne alegerea secretarului general mai degrabă decât să organizeze un vot şi din motive politice, de percepţie şi de legitimitate a viitorului secretar general, dar şi pentru că cu această amânare au dorit să-şi rezolve anumite probleme care au dus la blocajul alegerii secretarului general”, a mai explicat Cioloş.
El a fost întrebat dacă România va candida din nou pentru acest post de sceretar general al Francofoniei.
”Asta e o decizie pe care trebuie să o luăm şi să o ia, de fapt, statul român, pentru că candidatura aceasta nu e una individuală, sunt candidaturi care sunt prezentate doar de către statele membre şi, evident, după tot ce s-a întâmplat la acest Sommet, am nevoie să am o discuţie în primul rând cu domnul preşedinte, dar şi cu guvernul, cu Ministerul de Externe, ca să luăm această decizie”, a răspuns Dacian Cioloş.
”Eu personal cred că, aşa cum stau lucrurile în momentul de faţă, cu concluziile cu care s-a încheiat acest sommet, rămânem în continuare foarte bine plasaţi, aş îndrăzni să spun, poate cel mai bine plasaţi, mai ales dacă se introduce şi acest element al rotaţiei geografice, însă, aşa cum am spus, decizia este a statului român dacă continuă sau nu cu candidatura”, a mai afirmat Cioloş.
Despre costurile acestei candidature a României, Dacian Cioloş a precizat că urmează în zilele următoare să facă publice cheltuielile cu această campanie, care în mare au constat în cheltuieli cu deplasările în statele membre francofone.
”E vorba de câteva sute de mii de lei, o să publicăm mai precis şi datele cu cheltuielile, dar şi consecinţele acestei campanii, pentru că dincolo de această campanie pentru alegerea Secretarului General, deplasările acestea în multe zone şi state unde România nu are reprezentare diplomatică şi de unde România e absentă de mai mulţi ani sau chiar mai multe decenii, această campanie a prilejuit şi relansarea unor contacte cu state care devin importante pentru România şi pentru diplomaţia românească în contextul actual şi pentru care contacte am folosit şi această campanie. O să vedeţi, cu sau fără continuarea candidaturii, anul viitor lideri politici din Africa sau din Asia care vor veni în vizită în România sau vizite făcute de reprezentanta diplomaţiei din România în unele din aceste state, pentru că, aşa cum vă spuneam, s-au renodat anumite relaţii, s-au descoperit sau s-au reactivat anumite obiective de interes comun între România şi ţările respective şi această campanie e un punct de plecare pentru relansarea unor relaţii cu anumite state. Deci, acest efort diplomatic şi financiar care a avut ca obiectiv principal această campanie mai are şi repercursiuni secundare pozitive pentru diplomaţia din România”, a menţionat Cioloş.
Cele 53 de state şi guverne membre cu drepturi depline nu au putut ajunge la un consens privind desemnarea unuia dintre cei patru candidaţi aflaţi în cursă pentru funcţia de secretar general al Francofoniei. În această situaţie, Louise Mushikiwabo, care deţine funcţia în prezent, va conduce încă un an. Dacian Cioloş, candidatul României pentru funcţia de secretar general, a afirmat că "este o zi foarte tristă, care riscă să lase urme adânci pe care încă nu le putem anticipa”.
Preşedintele Nicuşor Dan a apreciat că Dacian Cioloş a făcut o campanie foarte bună, iar această candidatură a arătat că avem capacitatea, abilitatea şi cunoştinţele pentru a desfăşura campanii de anvergură internaţională.



























