Curtea Constituţională a stabilit, marţi, în urma unei sesizări a preşedintelui Klaus Iohannis, că unele modificări ale Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt neconstituţionale. Preşedintele a susţinut că prin acest act normativ se produce golirea de conţinut a definiţiei conflictului de interese pentru aleşii locali şi instituirea unei imposibilităţi absolute de constatare a încălcării dispoziţiilor privind conflictul de interese.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

 

”În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi: 1. A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile articolului unic pct.2 [cu referire la art.75 alin.1)] din Legea pentru modificarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali sunt neconstituţionale. 2. A respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului unic pct.1 [cu referire la art.57] şi pct.2 [cu referire la art.75 alin.(2)] din Legea pentru modificarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate”, se arată într-un comunicat al CCR.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.     

Şeful statului a sesizat CCR în 1 august asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, apreciind că prin acest act normativ se produce golirea de conţinut a definiţiei conflictului de interese pentru aleşii locali şi instituirea unei imposibilităţi absolute de constatare a încălcării dispoziţiilor privind conflictul de interese.

Legea pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali a fost trimisă de Parlament preşedintelui în vederea promulgării în 16 iulie. În opinia şefului statului, prin conţinutul său normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie.

Astfel, articolul unic pct. 1 din Legea pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali încalcă art. 1 alin. (5) din Constituţie, consideră preşedintele.

Art. unic pct. 1 din legea criticată modifică prevederile art. 57 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Potrivit acestora: „(1) Încălcarea de către consilieri a prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor prezentei legi, a prevederilor legale referitoare la conflictul de interese şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului, atrage aplicarea următoarelor sancţiuni: a) avertismentul; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvântului; d) eliminarea din sala de şedinţă; e) excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiei de specialitate; f) diminuarea indemnizaţiei de şedinţă cu 10% pentru maximum 6 luni; g) retragerea indemnizaţiei de şedinţă, pentru 1-2 şedinţe. (2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) – d) se aplică de către preşedintele de şedinţă, iar cele prevăzute la alin. (1) lit. e) – g) de către consiliu, prin hotărâre”.

Astfel, prin completarea art. 57 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, pe de o parte se introduce o nouă sancţiune disciplinară pentru consilierii locali şi judeţeni, respectiv sancţiunea diminuării indemnizaţiei de şedinţă cu 10% pentru maximum 6 luni şi, pe de altă parte, între situaţiile care pot atrage aplicarea unei sancţiuni din rândul celor menţionate, se introduce cazul încălcării „prevederilor legale referitoare la conflictul de interese”.

În prezent, conflictul de interese administrativ privind aleşii locali este reglementat de dispoziţiile art. 76 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, potrivit cărora: „(1) Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I. (2) Actele administrative emise sau actele juridice încheiate ori dispoziţiile emise cu încălcarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută”. Totodată, potrivit art. 77 din acelaşi act normativ: „Conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau consilierii locali şi judeţeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare”.

În conformitate cu prevederile art. 46 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală: „(1) Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 57 alin. (41) şi art. 101 alin. (31). (2) Hotărârile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispoziţiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ. Acţiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată”.

Aşadar, reglementări referitoare la conflictele de interese în privinţa aleşilor locali există atât în Legea nr. 215/2001, cât şi în Legea nr. 161/2003, se arată în sesizare.

Cu privire la sancţiunile aplicabile în cazul în care se constată existenţa unui conflict de interese pentru aleşii locali, art. 25 din Legea nr. 176/2010 prevede: „(1) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta şi dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni. (2) Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate”.

”Referitor la prevederile art. unic pct. 1 din legea criticată, considerăm că aceste dispoziţii încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta referitoare la cerinţele de claritate a legii. În primul rând, chiar dacă reglementarea generală din Legea nr. 176/2010 califică încălcarea aspectelor privind conflictul de interese drept o abatere disciplinară, modul în care este reglementat acest aspect în legea criticată este unul lipsit de claritate, precizie şi previzibilitate, făcând dificilă aplicarea noii sancţiuni disciplinare introduse. (...) Modalitatea în care legiuitorul a introdus o nouă sancţiune şi a adăugat cazurile de încălcare a prevederilor legale privind conflictul de interese conduce la concluzia că pentru oricare din categoriile de încălcări ale legislaţiei prevăzute de art. 57 alin. (1), se poate aplica oricare dintre sancţiunile enumerate în lege. Aşadar, prin modificările din legea supusă controlului de constituţionalitate se ajunge la situaţia în care în cazul nerespectării prevederilor legale referitoare la conflictul de interese, consilierul local sau judeţean ar putea fi avertizat, chemat la ordine, i s-ar putea retrage cuvântul sau ar putea fi chiar eliminat din sala de şedinţă. O astfel de situaţie este lipsită de raţiune juridică, din moment ce spre deosebire de primele patru sancţiuni detaliate în articolele 58 – 61 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali, în cazul încălcării dispoziţiilor referitoare la conflictele de interese, organul de control nu este preşedintele de şedinţă, ci Agenţia Naţională de Integritate, o autoritate administrativă autonomă, distinctă de consiliul local sau judeţean”, precizează preşedintele Iohannis.

În opinia sa, articolul unic pct. 2 din Legea pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali încalcă art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie.

Art. unic pct. 2 din legea criticată modifică prevederile art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Potrivit acestora: „(1) Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că votul lor este decisiv în luarea unei decizii a autorităţii publice din care fac parte care ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv; b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia; c) o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri; d) o altă autoritate din care fac parte; e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora; f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte. (2) Fapta aleşilor locali de a încălca legislaţia în materie privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni”.

Legea completează art. 75 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, arătând că interesul personal al aleşilor locali într-o anumită problemă există dacă aceştia au posibilitatea să anticipeze că „votul lor este decisiv” în luarea unei decizii a autorităţii publice din care fac parte, care ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru categoriile de persoane fizice sau juridice enumerate în cuprinsul respectivului text.

Potrivit acestui punct, definiţia conflictului de interese dată pentru aleşii locali în cuprinsul art. 75 alin. (1) din Legea nr. 393/2004 este limitată numai la situaţiile în care aleşii locali „au posibilitatea să anticipeze că votul lor este decisiv în luarea unei decizii a autorităţii publice din care fac parte, care ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj” pentru sine sau pentru categoriile enunţate în cadrul art. 75 alin. (1).

”În noua reglementare a art. 75 alin. (1) din legea criticată devine imposibilă aprecierea existenţei sau nu a conflictului de interese, întrucât constatarea că un vot a fost sau nu decisiv nu se poate face decât după exercitarea acestuia, iar nu înainte. Or, în cazul hotărârilor adoptate prin vot secret posibilitatea de a anticipa caracterul decisiv sau nu al votului nu există, iar în cazul hotărârilor adoptate prin vot deschis, situaţia este similară, aprecierea respectivă neputând fi făcută înainte de exercitarea votului. Mai mult, votul deschis se realizează în mod concomitent de către consilierii locali sau judeţeni, astfel că este imposibil de a constata, chiar şi după vot, care dintre respectivele voturi a fost decisiv. O atare reglementare ce reprezintă, de fapt, imposibilitatea constatării caracterului decisiv a unui vot exprimat în consiliu, conduce la o imposibilitate absolută de aplicare a dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din legea supusă controlului de constituţionalitate. Efectul acestei dispoziţii constă în golirea de conţinut a dispoziţiilor care sancţionează conflictul de interese pentru consilierii locali şi judeţeni, aspect ce echivalează cu eliminarea unui standard de integritate pentru cei chemaţi să dovedească probitate morală în exercitarea funcţiilor”, arată preşedintele.

El subliniază că reglementarea în vigoare protejează valoarea integrităţii în funcţiile şi demnităţile publice, de aceea aprecierea situaţiei în care un ales local se află sau nu în conflict de interese trebuie făcută prin raportare la interesele personale ale respectivei persoane, nicidecum prin raportare la modul în care ceilalţi consilieri îşi exprimă votul.

”Având în vedere golirea de conţinut a definiţiei conflictului de interese pentru aleşii locali şi instituirea unei imposibilităţi absolute de constatare a încălcării dispoziţiilor privind conflictul de interese, eliminarea acestui standard de integritate printr-o reglementare lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate este una contrară principiului statului de drept reglementat de art. 1 alin. (3) şi cerinţelor de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală”, subliniază Klaus Iohannis.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.