Comisia juridică din Senat a amânat pentru săptămâna viitoare dezbaterea privind cererea DNA de avizare a urmăririi penale în cazul lui Călin Popescu Tăriceanu, existând mai multe solicitări de studiere a dosarului din partea senatorilor, dar şi pentru ca membrii comisiei să analizeze notele trimise în apărarea sa de către Tăriceanu.
Primul punct al şedinţei de marţi a Comisiei juridice din Senat era "Scrisoarea şi referatul PÎCCJ, prin care solicită formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de domnul senator Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în timpul exercitării funcţiei de prim-ministru al României".
Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi şi apoi se dezbate în plenul Senatului în cel mult 5 zile de la depunerea la Biroul permanent.
Hotărârea privind cererea de urmărire penală, al cărei proiect este întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, cu respectarea prevederilor art.67 din Constituţia României, republicată. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Hotărârea prin care Senatul cere sau nu cere urmărirea penală se publică în Monitorul Oficial.
Din cei 11 membri ai Comisiei juridice din Senat, cinci sunt de la PSD, doi sunt de la PNL şi câte unul de la USR, UDMR şi ALDE. Senatorul Adrian Ţuţuianu, şi el membru al comisiei, a fost exclus din PSD, la acest moment el figurând ca fiind fără apartenenţă la un grup parlamentar.
Întrebat în urmă cu două săptămâni cum vor vota senatorii PSD la solicitarea DNA privind ridicarea imunităţii lui Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele PSD Liviu Dragnea a spus că dosarul va fi studiat cu atenţie. ”Eu sunt Mama Omida, acum sincer?”, a spus şeful PSD, apreciind că ”senatorii PSD au personalitate”.
DNA a transmis în 7 noiembrie Senatului cererea de avizare a începerii urmăririi penale în cazul lui Tăriceanu, acesta apreciind că este un demers politic şi exprimându-şi convingerea că în dosar e vorba de ”multă maculatură”.
Călin Popescu Tăriceanu este acuzat că a primit, în perioada în care era premier, „foloase materiale” de aproape 800.000 de dolari de o firmă austriacă pentru a interveni pentru închierea unor acte adiţionale la un contract derulat de companie. Suma primită de Tăriceanu reprezenta un comision de 10 la sută din valoarea acestor acte adiţionale şi ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore.
În urmă cu o săptămână, după audierea sa în Comisia juridică premergătoare avizului privind urmărirea penală solicitat de DNA în cazul său, Tăriceanu aafirma că demersul procurorilor "are un scop bine definit, şi anume să mă intimideze pe mine". Tăriceanu a adăugat că nu va renunţa la "lupta" sa pentru o "justiţie corectă".
"Acest aşa-zis demers al procurorilor, materializat într-un referat transmis Parlamentului, pentru presupuse fapte de corupţie, are un scop bine definit, şi anume să mă intimideze pe mine şi pe cei care doresc să mă urmeze în această luptă pe care am declanşat-o cu patru ani în urmă, pentru a semnala excesele şi gravele abuzuri care s-au petrecut în România, în justiţia din România. De asemenea, acest demers are menirea de a amplifica confuzia care domneşte astăzi în societate între cetăţeni, care cu greu mai pot să distingă ceea ce este corect, ceea ce e bine de ceea ce este rău. Sigur că acest demers are un efect pervers. Fără îndoială, pentru că el instalează neîncrederea în instituţii şi acesta este lucrul cel mai grav", a afirmat Călin Popescu Tăriceanu.
În acest context, preşedintele Senatului a adăugat că nu se lasă "intimidat" de acest demers.
"Nu mă intimidează aceste lucruri, nu abandonez lupta pe care am început-o şi pe care o voi duce mai departe pentru o justiţie corectă, care să se bazeze pe lege şi numai pe lege. Nu abandonez lupta pe care am început-o. (...) Voi continua demersurile pe care le-am întreprins împreună cu colegii mei pentru reformarea justiţiei. Legile de organizare ale justiţiei trebuie finalizate, trebuie aduse corecturile necesare şi inclusiv Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, în aşa fel încât să nu mai permitem ca justiţia sau acţiunea procurorilor să fie o acţiune discreţionară care să limiteze sau să afecteze în mod profund drepturile cetăţenilor din România. Până la urmă trebuie să ne punem o întrebare firească: este normal ca statul să plătească pentru aceste grave erori comise în România în domeniul justiţiei, pentru că ştiţi foarte bine că sunt numeroşi cetăţeni care în final şi-au găsit dreptatea la CEDO. Dar pentru acest lucru nimeni nu este tras la răspundere dintre cei care lucrează în justiţie şi este pus, culmea, tot statul român să plătească pagubele", a mai spus preşedintele Senatului.
Preşedintele ALDE a spus, de asemenea, că votul care se va da în Parlament privind urmărirea penală în ceea ce îl priveşte nu este un vot în legătură cu persoana sa, "este mai degrabă un vot care să demonstreze că până la urmă legea este cea care trebuie să-i apere pe toţi românii şi pe fiecare dintre ei împotriva abuzurilor, este legea care trebuie să le apere drepturile şi libertăţile şi este dreptul fiecăruia de a avea respectul cuvenit, de a primi respectul cuvenit şi convingerea că este apărat de lege".
Tăriceanu a adăugat că le-a explicat colegilor săi parlamentari că hotărârile de guvern invocate în ancheta penală "nu au făcut decât să pună în legalitate instituţiile din România, inclusiv cele care aparţin direct de guvern, întrucât erau folosite licenţe Windows fără să fi existat o plată pentru utilizarea lor" şi că aceste hotărâri sunt "pe deplin legale", fără ca vreuna dintre ele să fi fost însoţită de plata vreunei sume de bani către Microsoft.
"Ei pun în discuţie ideea următoare: că aceste hotărâri ar fi fost luate, vezi Doamne, ca să i se facă o favoare firmei Microsoft. Şi eu v-am explicat de la bun început că guvernul a intrat în legalitate făcând aceste hotărâri de guvern. Mai mult de atât, guvernul nu a făcut nicio plată care să poată duce la suspiciunea că eu aş fi obţinut foloase necuvenite în mod indirect, şi dacă aceste hotărâri ar fi fost nelegale ele puteau fi atacate în contencios administrativ sau guvernul care a urmat putea să le anuleze. Ei bine nu le-a anulat, din contră, şi-a asumat obligaţiile care ne reveneau", a explicat Tăriceanu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
