Curtea Constituţională a respins, joi, ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului la Legea 90, care împiedică persoanele condamnate să ocupe funcţii în Guvern, au declarat pentru News.ro surse din CCR. La ultimele termene nu s-a format o majoritate pentru admiterea sau respingerea sesizării, cauza fiind amânată de patru ori. Curtea Constituţională şi-a explicat decizia, precizând că au fost ridicate probleme de aplicare şi interpretare a legii de către autorităţile publice competente, cât şi aspecte de legiferare ce intră în competenţa Parlamentului.
"Pentru adoptarea acestei soluţii, Curtea a constatat că, în esenţă, motivele invocate în sesizare constituie atât probleme de aplicare şi interpretare a legii de către autorităţile publice competente, cât şi aspecte de legiferare ce intră în competenţa Parlamentului", se arată într-un comunicat al Curţii Constituţionale, care precizează că decizia a fost luată cu majoritate de voturi, ceea ce înseamnă că au existat şi voturi împotrivă.
Ultima oară, CCR a discutat acest subiect joia trecută, însă a fost amânat pentru că plenul nu era legal întrunit în cvorum pentru a lua o decizie.
Curtea Constituţională a mai dezbătut pe 7 martie, pe 21 martie, pe 4 aprilie şi pe 27 aprilie sesizarea făcută de Avocatul Poporului la Legea 90/2001, prin care li se interzice persoanelor condamnate penal să ocupe funcţii în Guvern. Sesizarea a fost făcută la începutul lunii ianuarie de către Victor Ciorbea, la o zi după ce Guvernul Grindeanu a depus jurământul la Palatul Cotroceni.
"S-a amânat pentru 4 aprilie, pentru că nu am reuşit să ajungem la o soluţie. E nevoie de mai mult studiu. S-au avansat până acum mai multe soluţii, care niciuna dintre ele nu întrunea o majoritate decizională şi atunci acum ne-am cam apropiat de două variante care vor fi posibil de ajuns la o concluzie cu ele. E cea mai grea soluţie pe care am avut-o de dat până acum, pentru că problemele sunt mai ales de apreciere politică", a spus preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, după şedinţa din 21 martie.
Preşedintele Curţii a afirmat că au fost ridicate "foarte multe" probleme de drept, atât de oportunitate, cât şi de admisibilitate, problema fiind "delicată".
"Noi nu ne ghidăm neapărat după presiunea mediatică, nici după cea politică, pentru că aceea există tot timpul, de fapt ambele există. Vrem întâi să fim împăcaţi cu conştiinţa noastră şi cu convingerea că soluţia pe care o dăm corespunde interpretării exacte a Constituţiei şi sensului legiuitorului, în măsura în care el este în concordanţă cu principiile constituţionale", a mai spus el.
În urma acestor declaraţii, judecătorii CCR i-au solicitat lui Valer Dorneanu să nu mai facă declaraţii presei deoarece afectează imaginea Curţii Constituţionale, toate deciziile urmând a fi anunţate prin comunicate de presă.
Surse din CCR au afirmat, la începutul lunii martie, că speţa privind Legea 90/2001 care le interzice condamnaţilor penal să fie membri ai Guvernului este similară cu excepţia de neconstituţionalitate ridicată la Legea avocaturii, care la rândul ei interzice avocaţilor condamnaţi penal să profeseze şi care a fost declarată constituţională de CCR pe 4 aprilie.
Victor Ciorbea a declarat, pe 5 ianuarie, pentru News.ro, că a trimis la Curtea Constituţională sesizarea în privinţa Legii 90/2001 care prevede că pot fi membri ai Guvernului persoanele care nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate.
Curtea Constituţională a fost sesizată în legătură cu articolul 2 din Legea 90/2001. Acest articol prevede: ”Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 4 alin. (1)”.
Avocatul Poporului a precizat că ”prevederile art. 2 din Legea nr. 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerinţele constituţionale de previzibilitate şi proporţionalitate a legii şi nu permit recunoaşterea dreptului la diferenţă pentru ocuparea, în condiţii de egalitate şi fără restricţii nerezonabile, a unei funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
