Cu doar patru zile înainte de alegerile parlamentare, PSD este singurul partid care nu a anunţat explicit pe cine susţine pentru şefia Guvernului. PNL şi USR îl promovează pe actualul premier, Dacian Cioloş, ALDE l-a votat în unanimitate pe Călin Popescu Tăriceanu, iar PMP îl susţine pe Traian Băsescu. PSD, cotat cu prima şansă, evită să anunţe un nume şi dă de înţeles că ar putea amâna decizia, chiar pentru după Crăciun, după ce se formează majorităţile parlamentare şi se numesc şefii celor două Camere.
PNL şi USR îl susţin pe Cioloş, dar nu se susţin reciproc
Primele partide care au făcut un anunţ clar privind propunerea lor pentru Palatul Victoria au fost PNL şi USR, însă formaţiunile au avansat acest nume independent, fără a avea loc negocieri reale între ele. Liderul USR Nicuşor Dan vorbea încă din august despre Cioloş ca o variantă bună pentru şefia noului Cabinet, odată ce a început şi o campanie de racolare a unor actuali şi foşti membri din Guvernul tehnocrat.
Şi în PNL numele lui Cioloş era vehiculat încă din timpul verii, însă anunţul oficial a venit în luna octombrie, odată cu un vot dat în forurile partidului.
În momentul în care PNL şi USR au decis deja că îl vor pe Dacian Cioloş să continue mandatul de premier, şeful Guvernului încă nu venise cu un anunţ clar de acceptare a propunerii.
PNL a părut mult mai dispus să negocieze un eventual program politic şi de guvernare cu formaţiunea lui Nicuşor Dan, însă acesta din urmă a precizat că susţinerea sa este directă, pentru Cioloş, şi nu vizează alianţe.
"Doamna Alina Gorghiu, co-preşedinte PNL, a început să ne facă oferte publice de colaborare, dorindu-şi o susţinere comună a unui viitor Guvern. Este, pe de o parte, un mod uşor neserios de a face politică după o serie lungă de atacuri politice împotriva USR şi, pe de altă parte, o declaraţie prematură în absenţa unei voinţe politice dovedite pentru reformă internă a PNL, pentru transparenţă şi bună guvernare în administraţia locală sau centrală", spunea Nicuşor Dan, în septembrie.
Ulterior, Nicuşor Dan a precizat că este dispus să discute cu alte formaţiuni, însă numai pentru un vot în Parlament, nu şi pentru program de guvernare.
Liberalii au continuat să facă oferte liderilor USR. "Evident că USR este un partid pe care, aşa cum am spus de multă vreme, eu mi l-aş dori în Parlament. Mesajul care ne leagă şi obiectivul care ne leagă este nu doar de refroma clasei politice şi profesionalizarea Parlamentului, ci şi o guvernare care să aibă ca prim-ministru persoana lui Cioloş", spunea Alina Gorghiu în noiembrie, într-un interviu acordat News.ro.
Între toate aceste discuţii, Dacian Cioloş şi-a asumat oficial intenţia de a continua la şefia Guvernului abia la mijllocul lunii octombrie, prin Platforma 100. Într-un mesaj postat pe Facebook pe 2 decembrie, Cioloş a venit cu un mesaj mai ferm, după cea fost acuzat că nu îşi asumă direct implicarea în alegerile de duminică.
"Sunt hotărât sa rămân consecvent credinţei pe care o am în viitorul acestei ţări, în schimbarea de care ea are nevoie. Sunt hotărât să nu fac compromisuri de dragul vreunei funcţii sau doar pentru că „aşa se face” în politică. Sunt hotărât să-mi ţin cuvântul dat şi să-mi asum cu bună-credinţă partea de responsabilitate care îmi revine", a scris Cioloş.
El a vorbit şi despre relaţia cu USR, numindu-l un "partid tânăr, purtător de multe speranţe" şi care "urmează să dovedească trecerea de la bune intenţii la fapte", dar şi cu PNL, despre care a spus că îl "cunoaşte foarte bine" şi că, în pofida unor "greşeli" din trecut, "a arătat că se poate transforma pentru a merge înainte".
Dacian Cioloş a explicat, în mai multe ocazii, şi faptul că absenţa sa din alegerile parlamentare nu delegitimează intenţia de a conduce în continuare Guvernul, pentru că partidele şi alianţele rezultate din alegeri vor da un vot democratic în Parlament pentru un premier, un program de guvernare şi o listă de miniştri, nefiind obligatoriu ca şi el sa fie parlamentar.
PMP nu negociază funcţia de premier şi îl vrea pe Traian Băsescu indiferent de rezultat
În PMP, decizia privind susţinerea unei persoane în funcţia de şef al Executivului nu a fost luată formal, ci asumată încă de la intrarea lui Traian Băsescu în partid, în urma încheierii mandatului de şef al statului. Încă din 2015, Traian Băsescu spunea, în interviuri, că se consideră cea mai bună variantă pentru această funcţie, având în vedere cât de bine cunoaşte statul şi instituţiile sale.
Băsescu a reluat acest discurs mult mai intens din luna octombrie, când a anunţat că va candida şi la alegerile parlamentare. Într-un interviu acordat News.ro, fostul preşedinte a explicat că poziţia PMP este una fără echivoc în privinţa şefiei Guvernului: "Considerăm că suntem îndreptăţiţi să dăm prim-ministru al Guvernului, indiferent care ar fi scorul pe care îl vom înregistra după alegeri".
PMP nu agreează varianta Dacian Cioloş, actualul premier fiind criticat în numeroase rânduri, în special de către Traian Băsescu. Recent, şeful PMP a vorbit şi despre posibilitatea unor alianţe post-electorale, dar a subliniat că acestea pornesc de la o premisă clară, că PMP va da şeful Guvernului.
"Sigur că, aşa, câine, câineşte, mă uit la PNL ca la o soluţie, deşi doamna Gorghiu a spus că nu vrea să facă alianţă cu PMP", a spus preşedintele PMP.
ALDE, vot unanim pentru Tăriceanu, dar în negocieri cu PSD
ALDE, într-o şedinţă fulger susţinută pe 20 noiembrie, într-o zi de duminică, a decis prin vot unanim să îl susţină pe Călin Popescu Tăriceanu în funcţia de premier al partidului, cu care vor merge la negocierile de la Palatul Cotroceni. Tăriceanu a spus că această decizie a fost luată şi în urma analizelor sociologice, dar şi pentru că oamenii l-ar fi întrebat în repetate rânduri, la evenimente electorale, de ce nu îşi asumă din nou poziţia pe care a mai ocupat-o între 2004 şi 2008.
Liderii ALDE au fost întrebaţi de ce au propus această variantă, în condiţiile în care preşedintele Klaus Iohannis a anunţat clar de mai multe ori că nu va numi în funcţie o persoană cu probleme în justiţie, iar şeful Senatului este urmărit penal. Călin Popescu Tăriceanu a afirmat că singurul criteriu care poate fi luat în considere la numirea unui prim-ministru este votul popular.
"Având în vedere că în Constituţia României nu se precizează alte criterii de desemnare a prim-ministrului decât votul cetăţenilor, mă aştept ca preşedintele să respecte întru totul prevederile constituţionale, pentru că în ceea ce priveşte celelalte etichetări pe care le face, etichetări care sunt mai de grabă folosite de către puşcăriaşi, nu de către oamenii care au o pregăterire intelecutală", a afirmat el.
Anunţul ALDE a provocat şi o replică ironică din partea şefului PSD, Liviu Dragnea. "Dacă ALDE va câştiga alegerile, mi se pare o dorinţă îndreptăţită cea a domnului Tăriceanu", a spus Dragnea, în aceeaşi zi în care Tăriceanu era votat în unanimitate.
În zilele următoare, liderii ALDE şi-au nunanţat poziţia. Tăriceanu a explicat că, indiferent de deciziile individuale ale PSD şi ALDE, vor exista negocieri după alegeri, iar la consultările de la Palatul Cotroceni cele două formaţiuni vor merge cu o propunere comună, fără a preciza exact şi criteriile care vor sta la baza selecţiei premierului.
"În mod cert, după alegeri, nu ştiu dacă în noaptea alegerilor sau a doua zi, dar sigur că odată partidul nostru, validat de electorat, având un candidat la funcţia de prim-ministru, va merge la negocieri cu PSD, având în vedere că nu putem să mergem mai departe să propunem Cotroceniului decât un singur candidat la funcţia de prim-ministru", a spus şeful ALDE.
Liviu Dragnea, misterios în privinţa propunerii PSD. Social-democraţii nu ar vrea consultări imediat după alegeri
În spaţiul public, numele lui Liviu Dragnea ca posibil prim-ministru susţinut de PSD a fost vehiculat încă de la începutul anului, iar discuţiile au devenit mai aprinse odată ce preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat împotriva unui prim-ministru cu probleme în Justiţie, ceea ce l-ar exclude pe şeful PSD, condamnat definitiv pentru fraudă electorală. Liderii PSD, în frunte cu Liviu Dragnea, au fost nuanţaţi în reacţii, fără să confirme, dar şi fără să infirme această posibilitate.
Cu toate acestea, legea de organizare şi de funcţionare a Guvernului nu permite unei persoane condamnate definitiv să facă parte din Cabinet. Aliaţii social-democraţilor din ALDE s-au arătat ceva mai puţin convinşi că acesta este un inconvenient.
"Există perspectiva constituţională, care e foarte clară: nu există interdicţii suplimentare pentru cineva care poate să fie viitor prim-ministru. Există legea în vigoare, care aduce restrângeri, dar lucrurile acestea, la momentul oportun, o să le discutăm şi o să vedem care este soluţia pe care o vedem", a spus Tăriceanu.
Între timp, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a oferit cu câteva ocazii frânturi de informaţii cu privire la profilul premierului social-democrat: "Este pregătit. Este un domn. Este un domn care arată bine", spunea în noiembrie, Liviu Dragnea, făcând presa să speculeze că social-democraţii îl antrenează pe fostul ministrul al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Gabriela Firea a plusat: "O să fie un bărbat arătos şi deştept“. În discuţie a intrat, ulterior, şi fostul premier Victor Ponta, care a spus că această persoană ar fi fost membru al Cabinetului său, întărind discuţiile privind posibilitatea ca Teodorovici să fie ceea ce presa a ajuns să numească "Făt Frumos-ul" social-democraţilor.
Liviu Dragnea a reluat tema într-un interviu acordat luni, spunând că în mod "cert" va fi un bărbat, pentru a elimina alte speculaţii, care o vizau pe primarul general Gabriela Firea, dar a precizat şi că premierul pe care îl are în minte nu este printre cei "vânturaţi" la televizor în ultima perioadă.
Peste aceste indicii confuze, discuţia s-a complicat şi după o altă intervenţie a fostului premier Victor Ponta, care a spus că există încă o variantă, pe lângă Liviu Dragnea şi Eugen Teodorovici: fostul ministru al Muncii, Rovana Plumb.
Dragnea a lansat în weekend-ul trecut şi un mesaj mult mai important: social-democraţii ar vrea să amâne desemnarea premierului, refuzând consultări la Palatul Cotroceni imediat după anunţarea rezultatului alegerilor.
"Nu avem ce căuta la Cotroceni până când actualul Parlament nu-şi termină mandatul. Mai întâi trebuie să se valideze mandatele noilor parlamentari, să se constituie birourile permanente, să se aleagă preşedinţii celor două Camere şi abia apoi putem merge la Cotroceni", a spus Dragnea.
Asta ar însemna amânări care ar putea împinge data consultărilor până după Crăciun, având în vedere paşii procedurali care trebuie îndepliniţi pentru preluarea mandatelor, depunerea jurământului, formarea structurilor din Parlament şi negocierea majorităţilor.
Până acum, o reacţie de la Palatul Cotroceni nu a venit pe această temă, însă, conform practicii din anii trecuţi, consultările pe tema noului Guvern au fost convocate în săptămâna de după alegeri.
Variantele de alianţe post-electorale şi necunoscutele
Având în vedere modul în care partidele s-au poziţionat până în acest moment, există o serie de posibile alianţe, însă şi multe necunoscute.
Pe de o parte, PNL şi USR par aliaţi naturali în acest moment, deşi Uniunea Salvaţi România condiţionează strict orice discuţie în jurul unor principii şi idei, pe care, în opinia lor, liberalii nu le-ar respecta încă. Deşi Nicuşor Dan nu a precizat clar care sunt planurile post-electorale ale USR, având în vedere experienţa formaţiunii în cadrul CGMB, Uniunea ar putea prefera să voteze numirea unui Cabinet Cioloş II, însă susţinându-l în Parlament punctual.
În eventualitatea în care PNL şi USR încheie însă o alianţă post-electorală, într-o formă sau alta, lor li s-ar putea adăuga PMP, care a precizat clar că exclude orice legătură cu PSD. PMP nu s-a arătat dispus să discute cu liberalii în orice condiţii şi oricum, însă au lăsat, prin declaraţiile lui Traian Băsescu, această uşă deschisă.
UDMR este o altă formaţiune care nu a precizat clar ce planuri are, declarându-se deschis unei colaborări atât cu PSD, cât şi cu PNL-USR. Potrivit strategiei deja istorice a UDMR, formaţiunea preferă să se alăture unei majorităţi clar definite. În vară, Kelemen Hunor spunea că PSD are prima şansă a formării Guvernului, intuind posiblitatea unei colaborări, însă în această toamnă acelaşi Kelemen Hunor vorbea despre varianta susţinerii lui Cioloş dacă există "o majoritate clară". Astfel, susţinerea UDMR ar putea merge, cel mai probabil, către blocul politic cotat după alegeri cu prima şansă.
În tabăra PSD, lucrurile sunt mult mai clare, având în vedere că alianţa cu ALDE este asumată, cele două partide urmând să negocieze în comun numele premierului şi formula de majoritate. Sondajele arată însă că, cel mai probabil, pentru formarea acestei majorităţi va fi nevoie şi de un alt partid. Şi PSD s-ar putea bate pe voturile UDMR, însă un aliat ar putea fi şi PRU, în condiţiile în care formaţiunea lui Bogdan Diaconu ajunge în Parlament. Sondajele nu cotează însă PRU cu un scor suficient pentru a putea înclina balanţa, fiind incerc dacă partidul va prinde Legislativul.
În final, grupul minorităţilor poate veni cu 16 voturi în favoarea unei majorităţi, însă, la fel ca în cazul UDMR, ele vor fi cel mai probabil acordate partidului sau alianţei cotate cu prima şansă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
