Presa din Ucraina scrie despre nemulţumirile comunităţii româneşti faţă de acţiunile de ”ucrainizare forţată”, preluând argumentele acestora referitoare la susţinerea pe care o acordă Ungaria şi Bulgaria propriilor minorităţi, dar şi despre reluarea discuţiilor în cadrul comisiei mixte pe tema drepturilor minorităţilor.
Sub titlul ”Românii din Ucraina s-au plâns Bucureştiului în legătură cu urcainizarea forţată şi cu reforma administrativă”, presa din Ucraina scrie despre nemulţumirile românilor din Ucraina şi despre faptul că aceştia acuză lipsa de acţiune a autorităţilor de la Bucureşti.
De asemenea, citând materiale apărute în presa de la Bucureşti, preia şi argumentele comunităţii româneşti potrivit cărora în discursul public din Ucraina s-a creat imaginea faptului că doar Ungaria, Polonia şi Rusia au de obiectat faţă de politica asimilaţionistă ucraineană, în timp ce România e mulţumită de ceea ce se întâmplă, precum şi solicitarea ca şi Bucureştiul să aibă cu Kievul înţelegeri similare celor convenite de Ungaria (privind păstrarea limbii materne în şcolile comunităţii maghiare) şi Bulgara (privind păstrarea unităţii comunităţii bulgare în cadrul reformei teritorial-administrative).
De altfel, în 14 iulie, Svitlana Fomenko, ministru adjunct pentru integrare europeană în cadrul Ministerului Culturii şi Politicii Informaţionale din Ucraina s-a întânit cu co-preşedintele Comisiei mixte ungaro-ucrainene pentru drepturile minorităţilor, Ferenc Kalmár, fiind emisă o declaraţie comună referitoare la protejarea reciprocă a drepturilor minorităţilor. Cele două părţi au reiterat rolul minorităţilor în întărirea şi dezvoltarea relaţiilor dintre Ucraina şi Ungaria. Întâlnirea a fost precedată de discuţii la nivel de ministru de Externe. La sfârşitul lunii mai ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó a avut o întrevedere cu ministrul de externe din Ucraina, Dmitro Kuleba, iar în cadrul conferinţei de presă care a urmat întâlnirii a subliniat că în relaţiile bilaterale există, încă, subiecte semnificative despre care cele două părţi gândesc diferit, cum ar fi învăţământul în limba maternă şi drepturile de utilizare a limbilor minorităţilor.
”Atunci când comunitatea maghiară din Ucraina Subcarpatică va spune că situaţia este în regulă, Ungaria va înceta blocarea şedinţelor consiliului NATO-Ucraina”, a declarat Szijjártó, conform MTI.
Presa ucraineană scrie şi despre întâlnirea dintre adjunctul ministrului de Externe al Ucrainei, Vasyl Bodnar, şi ambasadorul României în Ucraina, Cristian-Leon Ţurcanu, pe tema reluării activităţii Comsiei mixte privind drepturile minorităţilor.
O rundă de discuţii s-a desfăşurat în 10 iulie, când secretarul de stat pentru afaceri strategice Dan Neculăescu, co-preşedinte al părţii române a Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, a avut o videoconferinţă cu Svitlana Fomenko, ministru adjunct pentru integrare europeană în cadrul Ministerului Culturii şi Politicii Informaţionale din Ucraina, co-preşedinte al părţii ucrainene a Comisiei.
Conform MAE, în cadrul discuţiei, secretarul de stat Dan Neculăescu a subliniat că România urmăreşte aplicarea deplină a normelor şi standardelor internaţionale relevante în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în vederea respectării şi promovării identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina şi a persoanelor aparţinând minorităţii ucrainene din România. De asemenea, a reiterat importanţa deosebită a consultării etnicilor români din Ucraina cu privire la toate deciziile care au implicaţii majore asupra acestora, inclusiv în ceea ce priveşte reforma administrativ-teritorială din Ucraina.
La rândul său, ministrul adjunct Svitlana Fomenko a evidenţiat determinarea părţii ucrainene de a coopera cu partea română în vederea identificării de soluţii durabile menite să răspundă preocupărilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina.
Comisia interguvernamentală mixtă româno-ucraineană privind protecţia drepturilor persoanelor minorităţilor naţionale a fost instituită în baza prevederilor articolului 13 al Tratatului cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare între România şi Ucraina, semnat la 2 iunie 1997. Acesta este principalul cadru bilateral de consultare şi colaborare în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de cele două state în ceea ce priveşte menţinerea şi dezvoltarea identităţii etnice, lingvistice, religioase şi culturale a persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina şi a persoanelor aparţinând minorităţii ucrainene din România.
Comisia are întruniri organizate alternativ în România şi în Ucraina, anual. Până în prezent au avut loc şapte sesiuni: 10-12 noiembrie 1998 (Bucureşti), 25-26 noiembrie 1999 (Kiev), 17-18 mai 2001 (Bucureşti), octombrie - decembrie 2002 (la Bucureşti, respectiv Cernăuţi), noiembrie 2006 (Bucureşti), septembrie 2017 (Kiev), decembrie 2018 (Bucureşti).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
