Fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, încarecrat de trei săptămâni, după ce a fost condamnat în prima instanţă cu privire la asociere de răufăcători în dosarul libian al finanţării campaniei sale electorale victorioase din 2007, a fost eliberat luni - sub un control judiciar strict - şi urma să părăsească Închisoare Santé, la Paris, scrie presa franceză.
Curtea de Apel din Paris a stabilit că ”detenţia provizorie nu este justificată. Nu există riscul ascunderii vreunor probe, (exercitării unor) presiuni sau complicităţii”.
LIVE: Court grants Nicolas Sarkozy early release from jailhttps://t.co/gSvBqg92cO
— Reuters (@Reuters) November 10, 2025
Ea a decis să-l plaseze sub control judiciar şi să-i interzică să părăsească teritoriul francez.
Parchetul General a cerut eliberarea fostului şef de stat.
La închisoare ”este greu, este foarte greu, cu siguranţă pentru orice deţinut, aş spune chiar istovitor”, a declarat fostul preşedinte.
Cererea de eliberare - depusă de către avocaţii săi în minutele de după intrarea sa în detenţie, la 21 octombrie - a fost examinată luni dimineaţa.
Fostul preşedinte a fost audiat prin videoconferinţă.
El purta o haină albastru închis, un pulover şi o cămaşă.
Soţia sa, Carla Bruni, şi cei doi fii, Pierre şi Jean, au asistat la şedinţă în băncile publicului.
Nicolas Sarkozy, în vârstă de 70 de ani, a fost încarcerat după ce a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, cu un mandat de depunere şi execuţie provizorie, cu privire la asociere de răufăcători în ”dosarul libian” - o detenţie fără precedent a unui fost preşedinte în istoria Republicii franceze, care a provocat dezbateri aprinse.
Aceasta este o premieră în Uniunea Europeană (UE), în care niciun fost şef de stat nu a fost încercarat anterior.
La 25 septembrie, Tribunalul Corecţional de la Paris l-a găsit vinovat de faptul că şi-a lăsat cu bună-ştiinţă colaboratori să facă demersuri în Libia lui Muammar al-Gaddafi prin care să solicite o finanţare ocultă a campaniei sale prezidenţiale victorioase din 2007.
El a făcut apel imediat după hotărâre.
Mai degrabă mandatul de depunere, decât condamnarea, l-a trimis în închisoare.
Acest mandat - care nu poate fi atact prin recurs - a provocat stupoare.
Potrivit judecătorilor, el a fost justificat de ”gravitatea excepţională” a faptelor.
În opinia lui Nicolas Sarkozy, emiterea acestui mandat a fost motivată de ”ură”.
CRITERIILE ELIBERĂRII, ÎN DISCUŢIE
Nicolas Sarkozy urmează să fie eliberat sub control judiciar şi eventual să fie plasat în arest la dimiciliu şi să poarte o brăţară electronică.
În închisoare, el a fost plasat la izolare, însă doi ofiţeri de securitate au fost instalaţi într-o celulă vecină.
Aceste dispoziţii au fost justificate de ”statutul său” şi de ”ameninţări formulate împotriva sa”, potrivit ministrului francez de Interne Laurent Nuñez.
La sfârşitul lui octombrie, Nicolas Sarkozy a fost vizitat de către ministrul Justiţiei, Gérald Darmanin, o întrevedere care a provocat critici, mai ales din partea magistraţilor.
Într-o rară luare de poziţie, procurorul cu cel mai înalt rang din Franţa, Rémy Heitz, a denunţat un ”risc de obstrucţionare a imparţialităţii”, iar astfel ”de aducere atingere independenţei magistraţilor” înaintea procesului în apel.
PROCESUL ÎN APEL, PREVĂZUT ÎN MARTIE
Curtea de Apel l-a eliberat deja sub control judiciar pe unul dintre cei trei condamnaţi cu mandat de depunere prin hotărârea de la 25 septembrie.
Este vorba despre fostul bancher Wahib Nacer, în vârstă de 81 de ani.
Însă ea l-a menţinut în detenţie pe intermediarul Alexandre Djouhri.
În cazul lui Alexandre Djouhri - condamnat la şase ani de încarcerare imediată şi plata unei amenzi de trei milioane de euro -, Curtea a stabilit că prezenta garanţii ”extrem de slabe” împotriva riscului de a fugi.
Tot în cazul acestuia, justiţia a stabilit că ”riscul unor presiuni continuă să existe” asupra unor martori în dosar, şi anume asupra fostului şef de cabinet al lui Muammar al-Gaddafi, Beshir Saleh, condamnat în acest dosar şi care este fugar.
Cu privire la ambele cazuri, preşedintele şedinţei Olivier Géron a precizat înainte să se pronunţe asupra cererii de eliberare, că ”criteriile de apreciere ale jurisdicţiei în apel sunt în mod necesar diferite de ale jurisdicţiei de primă instanţă” şi că aceste hotărâri nu prefigurează în niciun caz rezultatul procesului în apel, pe care urmează să-l conducă.
Acest nou ”proces libian”, foarte aşteptat, urmează să se ţină începând din martie 2026, însă datele exacte nu au fost anunţate în mod oficial.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
