România nu va interveni militar direct pentru a ajuta Republica Moldova, în cazul foarte puţin probabil – la această oră – în care această ţară ar fi atacată de Rusia, deoarece ar pierde astfel avantajul de a fi apărată de NATO, afirmă pentru News.ro comandorul Sandu Valentin Mateiu, ofiţer cu activitate de 20 de ani în informaţiile militare din România.
În interviul acordat News.ro, comandorul Mateiu spune că atât Rusia, cât şi Ucraina realizează deja că se apropie de limita capacităţii lor de a purta acest război, iar orizontul de timp ar fi de 1-3 ani în ambele cazuri. Noi avem în desfăşurare acum trei tipuri de război, de fapt: cel militar propriu-zis, de pe linia frontului, cel din spatele frontului, cu acţiunile de sabotaj şi de distrugere a infrastructurii militare şi civile, dar şi cel de la nivelul societăţii şi al statelor respective, care implică de la mobilizarea oamenilor până la cea a economiei.
Prin raidurile cu drone şi avioane în spaţiul aerian al ţărilor limitrofe – România, Polonia, ţările baltice – ruşii joacă de fapt un joc de intimidare cu europenii, cărora le reamintesc în permanenţă că războiul s-ar putea muta oricând la ei acasă, mai explică expertul. Nu sunt vizaţi doar cetăţenii de rând, ci şi liderii ţărilor membre UE prin aceste operaţiuni, de aceea am ajuns să vedem drone inclusiv în Germania, Danemarca şi Suedia.
Comandorul Sandu Valentin Mateiu atrage atenţia că agresiunea Rusiei asupra Moldovei nu s-a oprit odată cu înfrângerea de la alegerile parlamentare din septembrie. Vor urma noi atacuri în care criza transnistreană va fi instrumentată pentru a destabiliza Republica Moldova, iar agenţii ruşi vor fi mobilizaţi pentru a deteriora relaţiile dintre România şi Republica Moldova.
Întregul interviu acordat de comandorul Sandu Valentin Mateiu pentru News.ro poate fi citit mai jos.
„Rusia nu este încă la capătul puterilor. Apar însă primele semne clare că timpul începe să curgă în defavoarea sa în domenii importante: forţa umană, industria de armament şi situaţia financiară“
Matei Udrea: Bună ziua, domnule comandor Sandu Valentin Mateiu. Se prăbuşeşte Ucraina? În ultimele zile abundă veştile că frontul ucrainean intră în colaps şi că ruşii vor ajunge la Nipru în scurt timp.
Sandu Valentin Mateiu: Nu există pericolul iminent al prăbuşirii frontului, dar luptele care se vor da în această toamnă – iarnă vor fi dificile, cu impact mare asupra rezultatului final, ambele părţi realizând că, într-o formă sau alta, capacitatea lor de a continua se apropie de limită, orizontul de la unu la trei ani apărând în planurile ambelor părţi. Însă aceasta vizează capacitatea în ansamblu a ţărilor de a rezista, nu numai cea militară, ci şi cea economică şi socială, influenţând decisiv decizia politicului cu specificul său: pentru Ucraina, presiunea directă a societăţii asupra guvernului; pentru Rusia, apariţia pericolului la adresa regimului. Trebuie să menţionăm că sunt trei războaie în desfăşurare: 1) cel propriu-zis, pe care-l urmărim la nivel tactic, operativ, strategic; 2) strategia de lovire în adâncime a infrastructurii energetice, militare, civile; 3) în ansamblul lor, cele două state şi societăţi, începând de la aspectele sociale – mobilizare, rezilienţa civililor – şi până la economii, care includ sancţiunile şi adaptarea industriei pentru apărare. Primul dintre cele trei războaie enumerate mai sus este într-un echilibru fragil, Ucraina cedând încet teritoriu în timp ce provoacă pierderi mari Rusiei, dar având grijă să-şi protejeze, pe cât se poate, oamenii. Noi tactici şi mijloace tehnice afectează constant echilibrul. Dronele, războiul electronic, bombele planoare influenţează constant acest echilibru. Rusia păstrează iniţiativa, având superioritatea cantitativă în oameni, echipamente şi drone, Ucraina răspunde cu iniţiativa şi superioritatea calitativă. Situaţia este critică la Kupiansk şi Pokrovsk, dar avansul cel mai mare al ruşilor este în Sud-Est, la Novopavlika, spre Heliopole.
Matei Udrea: Influenţează rachetele de croazieră Tomahawk soarta războiului, dacă Trump aprobă livrarea lor către Ucraina?
Sandu Valentin Mateiu: Da, într-o mare măsură, ca orice sistem de arme performant, dar nu decisiv, aşa cum nici Stinger (lansatoare portabile antiaeriene – n. red.) nu au câştigat războiul din Afganistan, dar l-au influenţat. Ucraina va putea să lovească precis şi puternic în adâncimea teritoriului Rusiei obiective militare cum ar fi aerodromurile, dar şi de apărare, cum ar fi, de exemplu, fabricile de drone şi kituri UMPK în primul rând.
„Atâta vreme cât Vestul îi ajută pe ucraineni, pentru Ucraina, problema se pune în materie de forţă umană sau înlocuitori – adică roboţi – ai acestora, dar pentru Rusia problema se pune în ansamblu. Este foarte important de reţinut că Rusia plăteşte scump ajutorul primit de la China“
Matei Udrea: Unii analişti spun că Rusia este la capătul puterilor, alţii afirmă că strânge rezerve pentru un viitor atac asupra unei ţări NATO. Care e situaţia reală?
Sandu Valentin Mateiu: Evaluarea situaţiei reale este greu de clarificat, dar Rusia nu este încă la capătul puterilor. Apar însă primele semne clare că timpul începe să curgă în defavoarea sa în domenii importante. În primul rând, forţa umană, şi aici rămâne de văzut dacă va face mobilizare asumându-şi riscuri politice. În al doilea rând, industria de armament, deoarece stocul de echipamente militare sovietice se epuizează, loviturile Ucrainei, dar şi entropia războiului reduc numărul echipamentelor esenţiale precum avioanele aviaţiei strategice şi tactice, radarele şi sisteme de apărare antiaeriană. Industria – mai ales cea energetică – şi economia în ansamblul său au fost trecute pe picior de război, dar de unde finanţare? În sfârşit, în al treilea rând este situaţia financiară: sancţiunile UE din ce în ce mai dure, mai sunt şi sancţiunile secundare şi epuizarea fondurilor.
Matei Udrea: Spuneaţi mai devreme că ambele părţi încep să realizeze că se apropie de o limită a capacităţii lor de a mai rezista şi aţi rostit chiar un orizont de timp. Cât mai poate susţine Rusia acest război? Dar Ucraina?
Sandu Valentin Mateiu: Cele mai multe evaluări sunt între un an şi trei, atât pentru Rusia, cât şi pentru Ucraina. Atâta vreme cât Vestul îi ajută pe ucraineni, europenii cu banii, SUA cu informaţii şi armament plătit de europeni, pentru Ucraina, problema se pune în materie de forţă umană sau înlocuitori – adică roboţi – ai acestora, dar pentru Rusia problema se pune în ansamblu. Este foarte important de reţinut că Rusia plăteşte scump ajutorul primit de la China.
Matei Udrea: Ce aşi mai are în mână Putin acum? Există resurse pe care nu le-a accesat încă şi le poate scoate pentru a obţine victoria asupra Occidentului? Am văzut izbucnirea recentă a lui Trump, care i-a ţipat lui Zelenski că Putin îl poate distruge, dacă vrea.
Sandu Valentin Mateiu: Putin are avantajul dictaturii totale asupra statului şi societăţii ruse, fapt care îi permite mobilizarea tuturor resurselor. Dar sistemele dictatoriale sunt casante, iar Rusia are o tradiţie în acest sens. Rusia mai are resurse financiare în fondurile sale – nu cele deja blocate în Vest – relaţii profunde cu adversarii Vestului. De exemplu, China, care nu poate permite ca Rusia să piardă războiul. Şi mai e o întreagă complicitate a unei coloane a 5-a capabile să influenţeze opinia publică şi deciziile politice, precum şi tolerarea sa de către Administraţia Trump.
„Rusia a pierdut o bătălie, dar nu şi războiul în Republica Moldova. Va activa coloana a 5-a din Republica Moldova pentru sabotaj, spionaj şi propagandă, va folosi problema transnistreană pentru a destabiliza ţara şi va folosi coloana a 5-a din România pentru a afecta relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău“
Matei Udrea: Ce urmăresc ruşii prin aceste incursiuni repetate făcute în spaţiile aeriene ale unor ţări de graniţă precum România, Polonia şi balticii? Şi de ce nu vedem asemenea incursiuni în spaţiul aerian finlandez?
Sandu Valentin Mateiu: Ruşii vizează intimidarea europenilor, atât a liderilor politici, cât şi a opiniei publice în ansamblu, cu ideea că războiul a ajuns la ei şi poate să cuprindă întreaga Europă. În Finlanda este mai dificil de dus această formă de război hibrid, fiind mai greu de obţinut un element esenţial: neasumarea acţiunilor. În Polonia şi România, acestea sunt camuflate sub forma unor atacuri asupra Ucrainei care au mers prost din cauza războiului electronic. În Germania, Danemarca şi Suedia au pretins că nu au fost ei, invocând distanţa. Deşi acolo au făcut-o cu drone lansate de pe nave comerciale. Dar în Finlanda n-au cum să camufleze aceste incursiuni.
Matei Udrea: Aţi fost destul timp ataşat militar al României la Ambasada din Moldova, cunoaşteţi bine ce se întâmplă acolo. Ce e de aşteptat să facă Rusia după ce tabăra susţinută de Moscova a pierdut şi alegerile parlamentare?
Sandu Valentin Mateiu: Am fost în 2009, cam demult, aşa că esenţial este să rămân conectat. Rusia a piedut o bătălie, nu războiul, urmând să investească mai departe în elementele de război hibrid, respectiv în forţele politice antidemocratice şi proruse. Rusia va activa: 1) coloana a 5-a din Republica Moldova, continuând propaganda, dezinformarea şi acţiunile de spionaj, sabotare şi destabilizare; 2) va folosi probema transnistreană pentru a destabiliza Republica Moldova, fie şi prin privarea Transnistriei de resurse energetice şi financiare, atâtea câte mai alocă; 3) va folosi coloana a 5-a din România, destabilizând nu numai Republica Moldova, dar afectând şi relaţiile dintre Republica Moldova şi România, respectiv compromiţând ideea unirii.
Matei Udrea: O ultimă întrebare. Are România capacitatea militară să intervină dacă e atacată Moldova?
Sandu Valentin Mateiu: Problema nu se pune în aceşti termeni: România trebuie şi va avea capacitatea militară de a se apăra şi de a participa la apărarea aliaţilor săi din NATO în baza Tratatului de la Washington, conform Articolulului 5. În privinţa Republicii Moldova, România va acţiona: 1) pentru ajutorarea pe timp de pace a Republicii Moldova, inclusiv prin ajutorarea în domeniul apărării, de la pregătirea unor ofiţeri moldoveni în România la cumpărarea de echipament în cadrul ajutorului european; 2) prin pregătirea în comun, exerciţii comune ale armatelor Republicii Moldova şi ale României; 3) în caz de criză sau conflict, dacă Rusia atacă Republica Moldova – scenariu foarte puţin probabil câtă vreme Ucraina rezistă – România va folosi toate mijloacele pentru a-şi apăra cetăţenii din Republica Moldova, mai puţin intervenţia militară directă, deoarece, odată intrată în acest conflict, România ar pierde dreptul de a fi apărată de NATO.
Matei Udrea: Vă mulţumesc foarte mult pentru acest dialog!
Sandu Valentin Mateiu: Şi eu vă mulţumesc!
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
