Relaxarea, liniştea şi peisajele descriu vacanţa ideală a românilor, iar ceea ce oferă România se aliniază perfect cu aceste dorinţe. Dar între dorinţă şi realitate intervine prăpastia preţului. Când sunt întrebaţi ce ar schimba la turismul din România, primul răspuns este raportul dintre cât plătesc şi ce primesc.
Românii au cheltuit în 2025 peste 10 miliarde de euro în călătoriile din afara ţării, potrivit datelor BNR, în timp ce în lipsa unui program consistent şi coerent de promovare externă, încasările aduse de turiştii străini în România au fost de 5,4 miliarde de euro.
Datele Eurostat privind rata netă de ocupare, calculată pe turismul intern (turişti rezidenţi), arată o diferenţă tot mai vizibilă faţă de alte ţări din regiune, precum Grecia şi Bulgaria, două dintre cele mai populare destinaţii inclusiv pentru români. În 2025, rata netă de ocupare a hotelurilor şi unităţilor similare coborâse în România la 27%, în timp ce în Bulgaria revenise aproape de nivelul pre-pandemie, la 57%, iar Grecia urcase la 51%.
În spatele cifrelor despre ocupare se află şi o problemă de accesibilitate. Potrivit Eurostat, 61% dintre românii de 16 ani şi peste declarau că nu îşi permit să plece o săptămână în vacanţă, faţă de 27% la nivelul UE. Dacă până de curând însă trendul era pozitiv, scăderea veniturilor reale ale românilor din ultimii doi ani a adus un impact negativ acestui trend.
Presiunea asupra turismului intern apare şi într-un context în care unul dintre principalele mecanisme de susţinere a acestuia s-a restrâns: reguli noi de eligibilitate pentru acordarea voucherelor de vacanţă, precum şi scăderea cuantumului oferit. Este o întreagă dezbatere despre cât de sănătos a fost mecanismul voucherelor de vacanţă pentru a crea o industrie competitivă; cert este că pe termen scurt industria a simţit din plin „sevrajul”, laolaltă cu multe persoane care nu şi-au mai permis o vacanţă.
În spatele acestor cifre, realitatea este că vacanţele rămân extrem de aspiraţionale, iar vacanţele în România, un răsfăţ dorit de marea majoritate.
Vacanţa ideală în România înseamnă relaxare, familiaritate şi existenţa unor condiţii „ca acasă” – atenţie însă că standardul „acasă” a evoluat mult în ultimii ani.
Întrebaţi liber cum arată vacanţa ideală în România, oamenii pornesc de la o stare. Natura şi aerul curat apar la 30% dintre respondenţi, liniştea la 20%. Când primesc o listă de opţiuni, ierarhia se repetă: relaxarea, liniştea şi peisajele spectaculoase ocupă primele trei locuri, mai apoi confortul şi timpul petrecut cu cei apropiaţi. Unul dintre respondenţi rezumă totul într-o propoziţie: „Linişte şi fără semnal la telefon.”
În topul destinaţiilor din ţară, printre cei care au fost sau plănuiau o vacanţă în România, marea şi relaxarea la munte sunt aproape la egalitate. Cu vacanţa activă adăugată, muntele trece în frunte. City break-ul vine pe locul trei şi urcă vizibil în rândul celor cu studii superioare.
Când întrebarea se mută de la „cum arată” la „cum te face să te simţi”, o treime dintre respondenţi răspunde "relaxat" sau "liniştit". Unul din răspunsuri spune totul în patru cuvinte: „Acasă la toate nivelurile.”
Există însă un trend care e posibil să nu fi fost înregistrat de toţi operatorii HORECA de pensiuni şi restaurante: explozia DIY a dus la o îmbunătăţire sensibilă a spaţiilor de locuit de acasă. Standardele s-au ridicat substanţial în ultima decadă (poate şi mai accentuat în timpul pandemiei), ceea ce înseamnă că multe locaţii au rămas sub nivelul considerat „decent” de către turiştii români. Atunci când cineva îşi imaginează vacanţa perfectă şi scrie „Condiţii de igienă, calitatea alimentelor, curăţenie şi preţuri accesibile raportate la salariile din România”, descrie un standard pe care se aştepta să îl găsească deja.
„Raportul dintre calitate şi preţ este de obicei influenţat de cerere. Când cererea pentru servicii turistice este mare, când numărul vizitatorilor şi al turiştilor creşte an de an, când trebuie să faci rezervare pentru a «prinde» o masă liberă la unul dintre cele 7 puncte gastronomice… atunci destinaţiile turistice au tendinţa să mărească preţurile. Acest fenomen se întâmplă la Viscri. Iar cât timp calitatea ofertei turistice este înaltă şi corectă în relaţie cu preţul, turistul va accepta să plătească preţul. Mai mult decât atât, la Viscri s-a dezvoltat o economie locală circulară în ultimii 20 de ani. Încercăm ca fiecare LEU care intră în comunitatea din Viscri să fie «folosit» să rămână în comunitate. În ultimii ani, la Viscri s-au înfiinţat multe PFA-uri şi SRL-uri, asociaţii care lucrează împreună şi cred în «binele comun»”, Caroline Fernolend, preşedinta Fundaţiei Mihai Eminescu Trust şi una dintre principalele artizane ale revitalizării satului Viscri.
Turismul românesc are o problemă clară şi adresabilă direct de către industrie: percepţia unui preţ prea mare faţă de valoarea oferită.
Care este preţul corect pentru o cameră de hotel? Dar pentru o masă, sau o cafea, sau o bere în oraş? Evident, acesta depinde de calitatea serviciilor, de produsele servite, dar şi de locaţie. Locaţia creează aşteptări, comparaţii şi, din păcate, acestea nu sunt întotdeauna favorabile. Chiar dacă serviciile la un restaurant din buricul târgurilor noastre turistice sunt la un nivel total comparabil, să zicem, cu cele din Praga, Budapesta, Roma sau Viena (unele dintre cele mai vizitate oraşe de către români), totuşi te întrebi de ce ar trebui să fie mai scump un espresso la noi.
Cel puţin acesta e sentimentul majorităţii românilor faţă în faţă cu preţurile din sectorul ospitalităţii româneşti. Preţul este pe primul loc atunci când oamenii sunt întrebaţi ce ar schimba în turismul românesc. Şi nu e vorba neapărat doar de impactul scăderii veniturilor reale, deşi este un fapt cunoscut că oamenii devin mult mai atenţi la preţuri în recesiune. Reproşul vine mai ales de la cei care îşi permit vacanţa, preţurile fiind menţionate şi mai mult ca o barieră în rândul respondenţilor din gospodării cu venituri de peste 9.000 RON.
Care sunt implicaţiile pentru destinaţiile şi operatorii HORECA?
Pe scurt: resetarea ecuaţiei valoare-preţ. Datele arată o cerere solidă pentru vacanţele în România, bazată exact pe ceea ce ţara are din abundenţă. Dar conversia acestei cereri potenţiale în realitate se joacă pe echilibrul dintre calitate şi valoare.
Românii iubesc să exploreze România, au aşteptări clare date de standardul „de acasă” îmbunătăţit şi nu vor să plătească la fel ca în Austria pentru un nivel similar de calitate. Locaţia este un factor pozitiv prin familiaritate, dar generează o aşteptare mai joasă de preţ decât alte locaţii europene.
„Cifrele spun că românii iubesc să îşi facă vacanţa în România, dar preţurile au depăşit limita pe care ei o consideră corectă. De aceea încurajez destinaţiile şi operatorii să refacă ecuaţia valoare-preţ, pornind de la ambiţia unui grad de ocupare semnificativ mai mare, aşa cum vedem deja în Bulgaria. Şi, la fel de important, să o comunice activ: să spună clar ce oferă şi de ce merită. Potenţialul României este dublarea gradului de ocupare”, Sandina Balaban, Director Executiv Destinaţia Anului.
O altă pârghie este promovarea, cerută de unii dintre respondenţi, o parte dintre ei explicit pentru zonele mai puţin cunoscute. „Să promoveze şi locurile mai puţin vizitate, dar spectaculoase”, spune unul dintre ei. Cum harta mentală a României turistice nu este foarte aglomerată, cei care se asociază pentru a investi în promovarea destinaţiei lor se pot bucura de un avantaj real.
„Cifrele oficiale şi cifrele noastre spun aceeaşi poveste din două unghiuri. Turismul intern scade ca volum pentru că vacanţa s-a comprimat. Pe noi ne-a surprins altceva: cât de puţin geografică este dorinţa oamenilor. Publicul cere o stare, iar cine reuşeşte să transmită primul această stare şi să o lege de un loc anume are o şansă în plus să fie ales de turişti”, spune Iulia Cismaru, Senior Client Service, AHA Moments
„Într-o perioadă în care discutăm tot mai mult despre servicii, Via Transilvanica ne invită să ne uităm şi la ceea ce avem deja: peisajele, satele, liniştea şi felul în care se trăieşte încă în multe comunităţi. Traseul traversează un univers rural autentic, care în multe locuri este pe cale să se transforme sau să dispară complet. A descoperi România la pas, pe îndelete, este o experienţă accesibilă, care nu presupune bugete mari şi care îţi oferă exact acele lucruri pe care oamenii le menţionează în studiu: natură, relaxare, timp cu cei dragi şi sentimentul că ai ajuns într-un loc în care poţi respira. În plus, fiecare popas la o gazdă locală înseamnă o şansă pentru economia satului. Poate că e timpul să descoperim călătoriile care ne oferă mai mult sens, tocmai pentru că ne cer mai puţin”, a declarat Alin Uşeriu, preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social şi iniţiatorul proiectului Via Transilvanica.
Notă metodologică
Studiu realizat de AHA Moments şi Destinaţia Anului pe un eşantion de 1.012 respondenţi, femei şi bărbaţi de 18–65 de ani, studiu reprezentativ la nivel naţional.
Medikatv.ro
