Pentru cei care îşi doresc un copil, iar sarcina întârzie să apară, decizia de a începe o procedură de fertilizare in vitro vine, de cele mai multe ori, după luni sau chiar ani de întrebări, investigaţii, încercări şi aşteptare. Chiar şi după ce au decis să înceapă tratamentul, multe cupluri se confruntă cu o nouă dificultate: costurile procedurii.
Înscrierile pentru programul FIV 2026 vor începe pe 17 august, oferind cuplurilor şi femeilor singure un sprijin financiar important pentru accesarea tratamentului.
Ajutorul financiar oferit de program poate face tratamentul mai accesibil. După depunerea dosarului apare însă una dintre cele mai importante întrebări: cum aleg clinica potrivită?
Atunci când nu au deja o recomandare pentru un medic sau o clinică de la apropiaţi care au trecut cu succes prin FIV, mulţi pacienţi urmăresc două criterii: preţul şi rata de succes afişată pe site-ul clinicilor. Aceste informaţii nu spun însă întreaga poveste despre calitatea unui centru de fertilitate. Dr. Melihan Bechir, medic primar specializat în infertilitate şi embriolog senior în cadrul Fertility Institute şi Fertility Center Cluj Regina Maria, cu acreditare ESHRE, explică care sunt cele mai importante lucruri pe care cei care îşi doresc să devină părinţi ar trebui să le cunoască despre un centru de fertilitate.
Ce ar trebui să existe într-un laborator FIV
Pentru pacienţi, tehnologia unui laborator poate părea greu de evaluat. În spatele denumirilor şi al echipamentelor sofisticate există însă trei elemente importante: siguranţa probelor, evaluarea corectă a embrionilor şi experienţa echipei.
Un criteriu esenţial este trasabilitatea, şi anume posibilitatea de a urmări şi identifica fiecare probă biologică în toate etapele procedurii. La Fertility Institute, singurul centru cu 5 embriologi seniori, activitatea de laborator este monitorizată prin RI Witness, un sistem electronic de identificare bazat pe radiofrecvenţă. Fiecare probă formată din ovocite, spermatozoizi sau embrioni este asociată electronic cu identitatea pacientei sau a cuplului. Sistemul nu permite manipularea simultană a unor probe care aparţin unor pacienţi diferiţi.
„Pentru pacienţi, importanţa este directă: elimină riscul erorii umane de identificare, care rămâne cel mai grav incident posibil într-un laborator FIV. Este un standard de siguranţă foarte important”, spune Dr. Melihan Bechir.
Inteligenţa artificială oferă un al doilea punct de vedere
Un alt element important este modul în care sunt evaluate ovocitele şi embrionii. Din 2024, laboratorul din cadrul Fertility Institute foloseşte EMBRYOAID, o soluţie dezvoltată
pentru analiza embrionilor, precum şi sistemele VIOLET şi MAGENTA, pentru evaluarea ovocitelor.
Algoritmii analizează imaginile şi caracteristicile ovocitelor şi embrionilor şi oferă echipei un scor orientativ. Acesta nu înlocuieşte medicul sau embriologul şi nu decide singur ce embrion va fi transferat.
„Pe înţelesul pacienţilor: este ca un al doilea aviz, obiectiv şi consistent, care reduce variabilitatea subiectivă între evaluatori şi ajută la ierarhizarea embrionilor cu cel mai bun potenţial de implantare. Decizia finală rămâne însă clinică şi aparţine echipei medicale”, precizează Dr. Melihan Bechir.
Tehnologia poate ajuta echipa să analizeze informaţiile într-un mod mai uniform, dar nu poate elimina limitele biologice şi nici nu poate înlocui experienţa echipei acumulată în laborator.
Ce înseamnă, de fapt, rata de succes a unei clinici?
Rata de succes este, de cele mai multe ori, una dintre primele informaţii pe care oamenii le caută pe site-ul unei clinici. Este şi una dintre cifrele cel mai greu de interpretat.
Indicatorul care răspunde cel mai bine întrebării unui cuplu este rata cumulativă de naştere vie per ciclu de stimulare. Aceasta include atât rezultatul transferului proaspăt, cât şi rezultatele transferurilor ulterioare realizate cu embrionii congelaţi obţinuţi în cadrul aceluiaşi ciclu.
Mai simplu spus, arată care este şansa de a avea un copil folosind toţi embrionii obţinuţi după o singură etapă de stimulare ovariană.
Fertility Institute are o rată globală de sarcină de 40,1% şi 320 de copii născuţi în 2025. Potrivit datelor, 1 din 3 femei devine mamă după primul embriotransfer.
„O rată de succes la nivel de clinică este o medie populaţională, calculată pe un număr mare de cazuri, cu vârste, diagnostice şi rezerve ovariene diferite. Ea reflectă calitatea sistemului, dar şansa reală a unui cuplu anume depinde de factori proprii. O cifră bună la nivel de clinică înseamnă că sistemul funcţionează corect – nu că fiecare cuplu are automat 40% şanse”, explică embriologul.
Pentru ca procentele a două clinici să poată fi comparate, trebuie cunoscut şi modul în care au fost calculate. Unele rate sunt raportate pentru fiecare ciclu început, altele numai pentru transferurile embrionare efectuate, iar altele pentru fiecare pacientă.
„Clinicile aleg adesea numitorul care dă cifra cea mai favorabilă. O clinică poate raporta o rată mare per transfer tocmai pentru că selectează pacienţi cu prognostic bun sau pentru că numără doar transferurile efectuate, nu ciclurile care nu au ajuns la transfer”, avertizează Dr. Melihan Bechir.
O rată calculată numai pe baza transferurilor poate exclude ciclurile în care nu s-a ajuns la această etapă şi poate oferi o imagine mai favorabilă decât rezultatul real al tuturor pacientelor care au început tratamentul.
Aceleaşi standarde riguroase şi o echipă supraspecializată în Cluj La Fertility Center Cluj Regina Maria, echipa medicală supraspecializată în infertilitate şi embriologii lucrează împreună pentru a oferi fiecărui pacient un plan personalizat. În ultimii 5 ani, centrul a acumulat peste 1.300 de inseminări şi proceduri FIV şi peste 700 de embriotransferuri, cu o rată medie de succes comunicată de 42%. În 2025, 70% dintre pacientele care au obţinut o sarcină în urma embriotransferului au adus pe lume copii sănătoşi.
Pentru cei din Transilvania şi din vestul ţării care îşi doresc să devină părinţi, accesul la un centru apropiat poate reduce numărul drumurilor lungi şi presiunea logistică asociată tratamentului.
„Zona de vest a ţării are o tradiţie timpurie în domeniul FIV, iar proximitatea Ungariei, ţară cu una dintre cele mai vechi tradiţii de reproducere umană asistată din regiune, a însemnat că unele cupluri aveau deja o alternativă, fie ea şi dincolo de graniţă. Ceea ce înseamnă că diferenţa pe care Fertility Center Cluj a adus-o nu a fost proximitatea în sine, ci calitatea serviciilor”, precizează Dr. Melihan Bechir.
Pentru menţinerea acestor standarde în Bucureşti şi Cluj sunt utilizate proceduri comune pentru manipularea gameţilor şi a embrionilor, aceleaşi medii de cultură şi criterii de evaluare, audituri interne periodice şi un sistem comun de management al calităţii.
„Evoluţia cea mai importantă nu este cea tehnologică, ci consolidarea unei echipe locale capabile să menţină consistenţa actului medical fără compromisuri, indiferent de oraş”, adaugă dr. Melihan Bechir.
Cuplurile vin astăzi mai informate şi mai des împreună
Modul în care pacienţii se raportează la infertilitate s-a schimbat în ultimii ani. Subiectul este discutat mai des, iar evaluarea nu mai este privită exclusiv ca o responsabilitate a femeii.
„Infertilitatea nu mai este un subiect tabu. Cuplurile vin împreună, de la început, şi a dispărut tiparul vechi în care partenerul era trimis la evaluare abia după ce se exclude o disfuncţie sexuală, pe principiul «du-te tu, că eu nu am nimic». Pacienţii de azi sunt informaţi, înţeleg că infertilitatea poate avea o cauză masculină la fel de frecvent ca una feminină”, spune embriologul.
Tot mai multe persoane sunt conştiente şi de rolul vârstei în fertilitate şi caută informaţii înainte ca aceasta să devină un factor limitativ.
„În spatele fiecărui număr de pe o fişă de laborator există un cuplu care aşteaptă”
Voucherul oferit de programul naţional de FIV poate acoperi o parte importantă a costurilor, însă alegerea centrului şi a echipei de specialişti rămâne o decizie medicală şi personală. Dincolo de aparatură şi de procente, pacienţii au nevoie să înţeleagă cum sunt protejate probele, cum sunt luate deciziile şi cine sunt oamenii care îi însoţesc în această parte nevăzută a tratamentului.
„Embriologia este, în esenţă, o profesie a responsabilităţii tăcute: cele mai importante decizii, cum ar fi ce embrion se transferă şi când, cum este manipulată o probă, se iau departe de ochii pacienţilor, dar le afectează direct viaţa”, spune Dr. Melihan Bechir.
„Drumul de la un ovocit fecundat până la un copil născut viu trece prin zeci de puncte de decizie invizibile pacienţilor, fiecare cu potenţial de a schimba rezultatul. Această profesie cere rigoare ştiinţifică, dar şi conştiinţa că în spatele fiecărui număr de pe o fişă de laborator există un cuplu care aşteaptă”, concluzionează embriologul.
Paşii urmaţi cu responsabilitate în laborator nu sunt văzuţi de pacienţi, dar au un rol crucial
Pentru cupluri şi femeile singure, zilele dintre puncţie şi transfer sunt momente de aşteptare. În laborator, ele înseamnă însă monitorizare, decizii şi responsabilitatea de a trata fiecare probă nu doar ca pe un material biologic, ci ca pe o parte din speranţa unor oameni.
„Cuplurile văd, în general, doar rezultatul: numărul de ovocite, rata de fertilizare, embrionul transferat. Nu văd orele petrecute în evaluarea morfocinetică a fiecărui embrion, deciziile luate în timp real atunci când dezvoltarea nu urmează tiparul aşteptat, discuţiile de echipă pentru cazurile-limită sau ajustările de protocol făcute silenţios atunci când un rezultat parţial sugerează o problemă”, explică Dr. Melihan Bechir.
Cu alte cuvinte, echipa urmăreşte felul în care se dezvoltă fiecare embrion şi decide, în funcţie de evoluţia sa şi de situaţia medicală a pacientei, care sunt paşii următori.
„Acest travaliu invizibil, judecata clinică aplicată în momente critice, are adesea un impact mai mare asupra rezultatului final decât orice echipament”, concluzionează embriologul.
(Articol susţinut de Regina Maria)
Medikatv.ro
