Endocrinologia este adesea asociată aproape exclusiv cu afecţiunile tiroidei. Dar, în realitate, această specialitate medicală este mult mai complexă. „În afara patologiilor tiroidiene, un endocrinolog se ocupă de afecţiuni ale glandelor suprarenale, hipofizei, tulburări de pubertate, disfuncţii menstruale, sindrom de ovar polichistic, probleme de menopauză, tulburări de creştere şi dezechilibre metabolice, inclusiv obezitate. Practic, orice ţine de reglaj hormonal intră în această specialitate”, explică dr. Laura Claudia Toda, medic specialist endocrinolog la MedLife.
Legătura fină dintre hormoni şi organism
Pentru dr. Laura Toda, endocrinologia a fost o alegere firească: „Endocrinologia mi-a plăcut pentru modul în care explică legătura fină dintre hormoni şi funcţionarea întregului organism. Mi s-a părut interesant cum un dezechilibru mic poate produce simptome atât de variate şi cum, odată corectat, pacientul îşi poate recăpăta complet starea de bine.”
Această subtilitate a mecanismelor hormonale, care influenţează de la metabolism la starea emoţională, o face o specialitate esenţială pentru înţelegerea sănătăţii în ansamblu. „Bolile endocrine pot influenţa atât corpul, cât şi psihicul: apar oboseala, schimbări de dispoziţie, tulburări de concentrare, anxietate şi modificări de greutate. Hormonii reglează aproape toate procesele organismului, de aceea dezechilibrele lor au impact global”, a spus medicul.
Tiroida este vedeta
Potrivit datelor Asociaţiei Americane de Tiroidă, în jur de 20 de milioane de americani suferă de o afecţiune tiroidiană, iar 60% nu sunt conştienţi de ea, fiind cazuri nediagnosticate. Mai mult, 12% dintre americani vor dezvolta o afecţiune tiroidiană la un moment dat în timpul vieţii. Pe bătrânul continent, 6,71% dintre persoane sunt nediagnosticate, adică aproximativ jumătate din pacienţii cu disfuncţie tiroidiană în Europa. Prevalenţa totală a disfuncţiei tiroidiene (cazuri diagnosticate şi nediagnosticate) la nivel european ajunge la 3,82% din populaţia studiată în privinţa disfuncţiei tiroidiene.
„Sunt cele mai frecvente motive de prezentare în cabinet”, a precizat dr. Toda, explicând că hipotiroidismul reprezintă o încetinire a tiroidei, cu oboseală, sensibilitate la frig şi creştere în greutate, în timp ce hipertiroidismul este opusul — metabolism accelerat, palpitaţii, insomnie şi scădere rapidă în greutate.
Afecţiunile tiroidiene apar mult mai des la femei, din cauza fluctuaţiilor hormonale din pubertate, sarcină, perioada postpartum sau menopauză. La bărbaţi, bolile tiroidiene sunt mai rare, „dar cu simptomatologie mai zgomotoasă”.
„Cel mai des întâlnim cauze autoimune, precum Hashimoto sau Graves. Există şi predispoziţie genetică, iar factori precum stresul, infecţiile, deficitul de iod sau anumite medicamente pot contribui”, a mai spus endocrinologul.
Semnale de alarmă: când ar trebui să mergem la medic?
„Oboseala inexplicabilă, fluctuaţiile rapide de greutate, palpitaţiile, iritabilitatea, somnul neodihnitor, căderea accentuată a părului, pielea foarte uscată şi dereglările menstruale sunt semnale importante,” a atras atenţia dr. Toda. Oricare dintre aceste simptome justifică un consult endocrinologic.
Stresul, somnul şi alimentaţia joacă un rol uriaş, de aceea acestea nu trebuie neglijate. „Stilul de viaţă este esenţial. Stresul cronic poate destabiliza imunitatea şi astfel apar şi se agravează multe boli ale tiroidei,” a semnalat medicul.
Mituri frecvente: ce NU este adevărat despre tiroidă
„Iodul este esenţial pentru sinteza hormonilor tiroidieni. Totuşi, atât lipsa, cât şi excesul său pot crea dezechilibre” a ţinut să precizeze medicul care recomandă un aport echilibrat, în special din alimentaţie şi atrage atenţia asupra suplimentelor fără indicaţie medicală. Un mit răspândit în rândul populaţiei este că suplimentele cu iod pot rezolva orice disfuncţie, o idee total greşită în opinia dr. Toda. Medicul are de-a face adesea cu pacienţi care vin cu fel de fel de mituri precum: „orice nodul este periculos”, „tratamentul hormonal îngraşă” sau că „problemele tiroidiene se văd la analizele uzuale”.
Tratamentul hormonal: viaţa cu şi după diagnostic
Endocrinologul adaugă totuşi că pacienţii cu tulburări tiroidiene sunt cei mai numeroşi în cabinet, însă din ce în ce mai multe consultaţii sunt determinate de „Sindromul ovarelor polichistice-SOPC, simptome legate de stres cronic şi tulburări din perioada menopauzei”. De asemenea, osteoporoza rămâne o patologie frecventă, mai ales la femeile aflate la menopauză.
„În afara bolilor tiroidiene, văd frecvent pacienţi cu pubertate precoce sau întârziată, hiperparatiroidism primar şi secundar, adenoame hipofizare care pot fi secretante de hormoni sau nesecretante, hipogonadism, adenoame suprarenaliene”, a spus medicul.
Ecografia performantă, analizele hormonale avansate şi instrumentele digitale de monitorizare ajută medicul şi fac de multe ori diferenţa. „Tehnologia a îmbunătăţit masiv acurateţea diagnosticului… permit depistarea rapidă şi adaptarea tratamentului la nevoile specifice ale fiecărui pacient.”
Vestea bună este că unele boli tiroidiene se pot vindeca complet, aşa cum este cazul hipertiroidismului tratat adecvat. Altele, precum hipotiroidismul autoimun, necesită o gestionare pe termen lung. Important este faptul că, sub tratament, pacienţii pot avea un stil de viaţă perfect normal.
„Tratamentul hormonal este, în general, uşor de urmat şi permite pacienţilor să ducă o viaţă normală”, a spus dr. Toda. Odată stabilită doza corectă, energia, concentrarea şi echilibrul emoţional se îmbunătăţesc vizibil.
Mesajul medicului: nu ignoraţi semnalele!
Conform recomandărilor Asociaţiei Americane a Tiroidei (ATA) şi ale Asociaţiei Americane a Endocrinologilor Clinicieni (AACE), screening-ul de rutină (testul TSH) este cel mai puternic susţinut pentru următoarele grupuri de populaţie:
- Nou-născuţi: Se recomandă screening-ul universal (imediat după naştere) pentru hipotiroidism congenital. Această măsură este vitală pentru prevenirea retardului mental ireversibil.
- Vârstnici: Se recomandă luarea în considerare a testării periodice (sau cel puţin o dată) începând cu vârsta de 60 de ani. Justificarea este prevalenţa crescută a disfuncţiei tiroidiene (în special hipotiroidismul subclinic) în rândul vârstnicilor, care poate duce la complicaţii cardiovasculare.
- Femei gravide şi în faza de preconcepţie: Screening-ul este esenţial fie înainte de sarcină, fie în primul trimestru. Hormonii tiroidieni materni sunt cruciali pentru dezvoltarea neurologică a fătului.
- Persoane cu risc crescut: Screening-ul periodic este recomandat pacienţilor care prezintă factori de risc, precum un istoric familial de boală tiroidiană sau alte boli autoimune asociate (de exemplu, diabet zaharat de tip 1).
Pentru cei care amână un control endocrinologic, dr. Toda are un sfat important: „Este mult mai uşor să previi decât să tratezi complicaţii apărute în timp. Un control simplu poate aduce claritate, linişte şi soluţii eficiente. Corpul ne trimite semnale, iar ignorarea lor nu le face să dispară.”
(Articol susţinut de MedLife)
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
