Liviu Cârneci, judecător la Secţia Penală de la Tribunalul Covasna, a declarat, luni, la întâlnirea magistraţilor cu preşedintele Nicuşor Dan de la Palatul Cotroceni, că sistemul de justiţie nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecţie, iar în ultimii ani s-a consolidat un sistem oligarhic în justiţie, care are centrul de greutate la vârful Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Consiliului Superior al Magistraturii. ”Chiar dacă persoana care se află acum la vârful conducerii sistemului judiciar va pleca, mecanismele vor continua să rămână şi sistemul va funcţiona cu aceleaşi metehne. Când spun metehne, mă refer la faptul că absolut toate procedurile ce influenţează cariera magistratului sunt caracterizate prin lipsa totală de transparenţă şi prin lipsa unor garanţii minime de obiectivitate”, a afirmat Cârneci.
”Am comunicat către Administraţia Prezidenţială două cazuri punctuale care ar putea să prezinte caracteristicile unor abuzuri. Acestea nu cred că sunt simple accidente, ci simptome ale unui sistem profund disfuncţional. Problema reală este că sistemul de justiţie nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecţie. Abuzurile nu sunt identificate şi corectate din interior pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf, într-un mod care permite controlul informal al carierei tuturor magistraţiilor şi selecţia oamenilor care optează pentru funcţii de conducere după alte criterii decât cele meritocratice. În ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic în justiţie, al cărui centru de greutate se află la vârful Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al CSM-ului”, a afirmat judecătorul Liviu Cârneci de la Tribunalul Covasna.
El a susţinut că toate procedurile care influenţează cariera magistratului sunt caracterizate prin lipsa totală de transparenţă.
”Prin legile de justiţie adoptate în anul 2022 s-au creat pârghii suficiente pentru a se tria şi fixa în timp anumite funcţii-cheie în ierarhia sistemului judiciar. Chiar dacă persoana care se află acum la vârful conducerii sistemului judiciar va pleca, mecanismele vor continua să rămână şi sistemul va funcţiona cu aceleaşi metehne. Când spun metehne, mă refer la faptul că absolut toate procedurile ce influenţează cariera magistratului sunt caracterizate prin lipsa totală de transparenţă şi prin lipsa unor garanţii minime de obiectivitate”, a transmis judecătorul Liviu Cârneci.
El a menţionat că există un dublu standard în activitatea Inspecţiei Judiciare.
”Şi, în acest context, aş vrea să dau câteva exemple concrete, să mă refer concret la procedura cercetării disciplinare, de exemplu. În primul rând, există un dublu standard în activitatea Inspecţiei Judiciare. Anumiţi judecători desfăşoară activităţi care presupun o apropiere vizibilă de actori politici. Spre exemplu, sunt judecători care au fost propuşi drept ministru al Justiţiei în timp ce deţineau această calitate de judecători şi nu li s-a întâmplat absolut nimic. Sunt judecători care postează pe reţelele socializare mesaje care sfidează efectiv bunul simţ, nu li s-a întâmplat absolut nimic. În schimb, sunt alţi judecători cărora li s-au aplicat sancţiuni disciplinare disproporţionate, inclusiv excluderea din magistratură pentru activităţi care nici măcar nu pot fi încadrate ca abatere disciplinară”, a afirmat judecătorul de la Tribunalul Covasna.
El a amintit că au fost cazuri de magistraţi excluşi din magistratură, iar aceste decizii au fost anulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
”Nu sunt absolut deloc consecinţe negative pentru magistraţii care iau astfel de decizii abuzive de la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Spre exemplu, în cazul domnului Dănileţ care a fost exclus din magistratură pentru o activitate de-a dreptul begignă, unii dintre magistraţi se poate considera că au fost promovaţi. Spre exemplu, unul dintre magistraţii care a decis excluderea din magistratură a domnului Dănileţ a fost numit secretar general al Ministerului Justiţiei, un alt magistrat a fost numit director al Institutului Naţional al Magistraturii. Un alt magistrat ocupă, în prezent, funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei. În acest context, în condiţiile în care există clar un dublu standard al Inspecţiei Judiciare, magistraţii resimt o stare de temere generalizată cu privire la posibile abuzuri, pentru că fiecare aspect din cariera lor este controlat”, a afirmat judecătorul Liviu Cârneci.
Fostul judecător Cristi Danileţ a câştigat definitiv, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, procesul intentat statului român, după ce a fost sancţionat pentru două opinii personale postate pe pagina sa de Facebook de către Consiliul Superior al Magistraturii, la acea dată condus de Lia Savonea, actualul preşedinte al Înaltei curţi de Casaţie şi Justiţie. CEDO a decis, în Marea Cameră, că a fost încălcat articolul 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului privind libera exprimare. Avocata sa, Nicoleta Popescu, arată că decizia CEDO clarifică faptul că, deşi sunt supuşi unei obligaţii generale de rezervă, magistraţii pot comenta public, inclusiv pe reţelele sociale, subiecte de interes general. ”Hotărârea Marii Camere reprezintă un moment-cheie în jurisprudenţa CEDO privind articolul 10 şi statutul magistraţilor”, afirma avocata.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
