Vicepreşedintele UTI Grup, Ion Obloja, vizat în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani, în care miercuri procurorii DIICOT şi poliţiştii de frontieră fac percheziţii, ar fi creat un sistem de firme care funcţionau pe trei paliere, unele fiind de tipul “fabrici de facturi”. Prin acest mecanism, în care fiecare membru al grupului avea atribuţii specifice şi acţiona concertat şi coordonat,a fost produs un prejudiciu bugetului de stat de peste 21 de milioane de lei, potrivit anchetatorilor.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Procurorii DIICOT şi poliţiştii de frontieră fac şapte percheziţii în Bucureşti şi în localităţile limitrofe, la locuinţele mai multor persoane şi la sediul UTI Grup din Aeroportul “Henri Coandă” Otopeni, într-un caz de evaziune fiscală şi spălare a banilor, cu un prejudiciu adus bugetului de stat de peste 21 de milioane de lei.

Surse judiciare au declarat, pentru News.ro, că anchetatorii percheziţionează şi vila lui Ion Obloja, unde au găsit până în prezent 50.000 de euro.

Potrivit anchetatorilor, grupul infracţional a fost constituit în perioada 2009-2011, de vicepreşedintele UTI, Ion Obloja, împreună cu fratele său Dorel Obloja şi cu soţia sa Sorina Luminiţa Obloja, care erau asociaţi şi administratori în mai multe firme cu obiect de activitate prestări servicii. Ulterior, la acest grup au aderat mai multe persoane, printre care contabili şi administratori de firme care erau folosite pentru emiterea unor facturi fiscale false.

Prin aceste facturi fiscal erau atestate relaţii comerciale fictive care să justifice majorarea artificială a cheltuielilor şi implicit deducerea de TVA. Administratorii firmelor  ajutat la retragerea unor sume importante de bani provenite din lichidarea unor societăţi aflate în insolvenţă ori a bunurilor acestora, societăţi ce se aflau în portofoliul firmelor de lichidare deţinute de membrii grupului infracţional organizat.

Anchetatorii au date că Ion Obloja, folosindu-se de cunoştinţele economice ale mai ultor angajaţi din grupul de firme UTI, a conceput un mecanism foarte elaborat în care fiecare membru al grupului avea atribuţii specific, acţionând concertat şi coordonat.

Membrii grupului cunoşteau foarte bine practica organelor de control fiscal şi ştiau că verificările de natură financiar-fiscală în cazul societăţi comerciale controlate se extind doar la firmele de la care au fost înregistrate facturile de achiziţie, fără a se continua aceste verificări pe lanţul achiziţiilor spre a se stabili realitatea acestora. În acest context, Ion Obloja a creat un sistem de firme care să funcţioneze pe trei paliere, fapt ce a necesitat  înfiinţarea şi administrarea unor societăţi comerciale de tipul „fabrici de facturi”, susţin surse din rândul anchetatorilor.

“Acest tip de societate comercială este situată  pe ultimul palier infracţional şi  se caracterizează prin aceea că nu îşi declară toate veniturile ce provin în mod exclusiv din prestări de servicii şi emit facturi fiscale către firmele situate pe palierul doi infracţional, facturile fiscale pe care, de asemenea, nu le înregistrează în contabilitate”, potrivit surselor citate.

Aceste societăţi erau folosite o perioadă, după care membrii grupului dispuneau cesionarea părţilor sociale şi apoi radierea. Înainte de radierea acestor societăţi, erau emise facturi fiscale fictive către societăţile controlate de membrii grupului, fie pentru diminuarea profitului, fie pentru retragerea unor sume în numerar.

“Firmele situate pe ultimul palier au avut rolul de firme furnizoare de facturi fiscale ce atestau prestări de servicii fictive către firmele de pe palierul doi care la rândul lor au emis facturi către firmele de pe palierul întâi. Circuitul financiar a fost în sens invers celui al documentelor, respectiv banii au fost transferaţi de la palierul unu către palierul trei, prin intermediul firmelor de pe palierul doi, iar apoi din conturile firmelor situate pe palierul doi sau uneori chiar trei, sumele au fost retrase în numerar. După implicarea în circuitul infracţional descris anterior,  societăţile de pe ultimul palier au fost radiate, locul acestora fiind luat de alte societăţi comerciale cu acelaşi profil de activitate care, de obicei,  erau înfiinţate înainte de radierea societăţii comerciale ce urma a fi înlocuită”, susţin surse din rândul anchetatorilor.

Din datele obţinute până acum de anchetatori rezultă că structurarea firmelor pe cele trei paliere şi emiterea de facturi fiscale ce atestau relaţii comerciale fictive a fost făcută în aşa fel încât  niciuna dintre societăţile implicate în circuit să nu achite la bugetul de stat impozit pe venit sau profit şi TVA.

Prejudiciul produs bugetului de stat prin aplicarea acestor mecanisme de către firmele controlate de Ion Obloja Ion şi membrii familiei sale a fost estimat de anchetatori la 21.099.858 de lei.

Vicepreşedintele UTI şi membrii grupului infracţional organizatar fi retras, în perioada 2009-2011, suma de 28.058.389 de lei. Această sumă, susţin anchetatorii, a fost supusă reciclării prin  transferarea succesivă în sensul invers al circuitului documentelor, pentru ca în final acestea să fie retrase din conturile societăţilor situate pe al doilea sau al treilea palier infracţional. 

Surse din cadrul anchetei au declarat că urmează să fie instituit sechestru asigurator în cazul a peste 50 de proprietăţi imobiliare, dar şi pe autoturisme de lux, care ar fi fost obţinute prin inginerii financiare.  

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.