PNL nu susţine modificarea legii partidelor politice în forma prezentată de AEP şi anunţă că va propune un proiect de lege ”care să acorde AEP o reală independenţă politică”. ”Un proiect de lege propus de o instituţie condusă de un reprezentant PSD şi iniţiat de un guvern al PSD va reflecta interesele electorale ale acestui partid”, argumentează liberalii. AEP respinge acuzaţiile politice şi cere PNL să susţină reforma instituţiei, nu să o blocheze.
UPDATE: AEP respinge acuzaţiile politice şi cere PNL să susţină reforma instituţiei, nu să o blocheze
"Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este o instituţie autonomă, independentă şi apolitică, care îşi exercită atribuţiile cu imparţialitate, în interesul democraţiei şi al corectitudinii procesului electoral. Respingem categoric încercarea de a transforma AEP într-o ţintă a disputelor politice dintre partide", au transmis, vineri, reprezentanţii AEP, într-un comunicat de presă.
Aceştia reamintesc că, în ultimele nouă luni, au iniţiat un amplu proces de revizuire a legislaţiei electorale prin elaborarea mai multor proiecte legislative, care au fost analizate alături de reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare şi neparlamentare, ai societăţii civile şi ai mediului universitar, dezbaterile generând observaţii valoroase pentru îmbunătăţirea soluţiilor legislative.
"Demersurile de reformă iniţiate de AEP au la bază necesitatea adaptării cadrului normativ la evoluţiile democratice, tehnologice şi instituţionale, eliminării disfuncţionalităţilor legislative şi consolidării mecanismelor de transparenţă, control şi responsabilitate în procesul electoral. Obiectivul acestor iniţiative este construirea unui sistem electoral coerent, predictibil şi rezilient, care să răspundă atât provocărilor actuale, cât şi celor viitoare", a mai transmis AEP.
Potrivit instituţiei, proiectul legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale se află într-un stadiu avansat de elaborare, iar Autoritatea Electorală Permanentă desfăşoară activităţi de documentare şi fundamentare pentru elaborarea proiectului de lege privind Codul electoral.
"De asemenea, în luna martie 2026, Autoritatea Electorală Permanentă a depus la Parlament Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei, care nu a fost aprobat nici până în prezent. Prin urmare, acuzaţia că aceste demersuri ar servi interesele unui partid este nefondată şi reprezintă o încercare de politizare a unei reforme necesare", a mai transmis instituţia.
Potrivit reprezentanţilor acesteia, rapoartele de activitate ale AEP pentru 2024 şi 2025 documentează problemele reale ale sistemului electoral.
"Reforma nu este despre vreun partid politic, este despre funcţionarea corectă a democraţiei. Este relevant faptul că preşedintele PNL vorbeşte, într-un interviu recent, despre necesitatea restructurării AEP. Această necesitate nu este una nouă şi nici o temă apărută în discursul politic al momentului. Ea este deja analizată şi fundamentată de AEP în Raportul privind organizarea şi funcţionarea instituţiei, depus la Parlament. Reforma instituţiei nu poate fi susţinută doar declarativ şi, în acelaşi timp, blocată procedural. Facem apel la reprezentanţii PNL din comisiile juridice ale Parlamentului să îşi asume această responsabilitate şi să contribuie activ la dezbaterea şi adoptarea proiectului", se mai arată în comunicatul de presă citat.
Noul proiect ridică ştacheta la 100 de membri fondatori.
A doua schimbare structurală majoră priveşte procedura de înfiinţare a unui partid. În prezent, cererile de înregistrare se depun la Tribunalul Bucureşti. Noul proiect mută întreaga procedură la AEP.
Cererile vor fi analizate de completuri formate din 5 membri, desemnaţi din rândul angajaţilor AEP şi repartizaţi aleatoriu dosarelor, pentru a asigura imparţialitatea. Recent, în urma unei noi întâlniri pe tema legii, la care au participat reprezentanţi ai organizaţiilor societăţii civile şi ai presei, precum şi reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare şi neparlamentare, AEP a anunţat că, în opinia Consiliului Superior al Magistraturii, "transferul competenţelor de înregistrare ar degreva Tribunalul Bucureşti".
Proiectul urmăreşte să elimine o problemă vizibilă în ultimii ani: partide cu denumiri sau sigle atât de asemănătoare unor formaţiuni consacrate, încât pot induce în eroare alegătorii.
Legea interzice şi utilizarea unor cuvinte care ar putea crea confuzie cu instituţii ale statului - "comisariat", "inspectorat", "gardă", "autoritate", "poliţie", "jandarmerie" - sau cu structuri profesionale reglementate, precum "academie", "universitate", "notar", "avocat" ori "Barou".
Proiectul introduce reguli noi de organizare internă, menite - potrivit AEP - să consolideze democraţia din interiorul partidelor. Persoanele care exercită funcţii de conducere sau coordonare, inclusiv membrii comisiilor de arbitraj şi ai organelor de control al gestiunii, vor fi alese "prin vot secret, pentru mandate cu durată determinată, de cel mult 4 ani, care pot fi reînnoite". Mandatele interimare nu vor putea depăşi 6 luni.
Proiectul introduce protecţii procedurale explicite pentru membrii care riscă sancţiuni disciplinare.
Medikatv.ro
