Numărul posturilor de procuror prevăzute şi ocupate la parchetele din întreaga ţară a crescut în 2025 de la 2.057 la 2.266 de posturi. Cu toate acestea, deficitul este în continuare de 26%, conform ultimului Raport privind starea justiţiei elaborat de CSM pentru 2025. Procurorii au de analizat mai puţine lucrări inclusiv cu aproape 28.900 mai puţine dosare penale faţă de 2024. Prin lucrări, magistraţii înţeleg atât dosare penale, dar şi mandate europene, plângeri la soluţia procurorului, soluţionarea petiţiilor, cererilor, memoriilor sau a plângerilor formulate de cetăţeni ori instituţii, care nu constituie infracţiuni directe.
Lucrările analizate anul trecut de procurori au fost cu 51.959 mai puţine faţă de 2024, conform „Raportului privind starea justiţiei în anul 2025” publicat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). S-a înregistrat şi o scădeere cu 28.900 a dosarelor penale de instrumentat.
Per total, volumul de activitate în 2025 a fost de 3.353.553 de lucrări, din care 1.759.905 de dosare penale, faţă de 3.405.512 lucrări, din care 1.788.805 dosare penale în 2024.
Anul trecut, la nivelul întregii ţări şi-au desfăşurat activitatea 176 de parchete pe lângă judecătorii, 42 de parchete de pe lângă tribunale, un parchet specializat pentru cauze cu minori şi familie, 15 parchete pe lângă curţile de apel, parchetul de pe lângă instanţa supremă şi parchetele militare.
În ianuarie 2025, la nivelul parchetelor, din totalul de 3.071 de posturi de procuror prevăzute erau ocupate 2.266. Erau vacante 810, dintre care 470 erau corespunzătoare funcţiilor de execuţie iar 340 - funcţiilor de conducere.
În ianuarie 2024, erau prevăzute în total 3.039 posturi de procuror şi erau ocupate 2.057 dintre ele. 992 au rămas vacante, dintre care 589 corespundeau funcţiilor de execuţie iar 368 - funcţiilor de conducere.
Activitatea la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel
Cele 15 parchete de pe lângă curţile de apel au înregistrat spre soluţionare, în 2025, 133.402 de lucrări, dintre care 14.739 dosare penale, repartizate unui număr de 200 de procurori, care au ocupat efectiv schema.
Atât numărul de lucrări cât şi cel al dosarelor penale sunt în scădere: în primul caz, de la 152.200 (2023) la 137.687 (2024) şi la 133.402 (2025); în cel de-al doilea, de la 17.104 (2023) la 16.059 (2024), respectiv 14.739 (2025).
Conform Raportului CSM, parchetele cu cel mai mare volum de dosare înregistrat în anul 2025 au fost
- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti cu 1892 de dosare,
- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi cu 1532 de dosare şi
- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa cu 1228 de dosare.
La polul opus, s-au aflat
- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti cu un număr de 503 dosare
- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj cu 545 de dosare.
Din totalul celor 133.402 de lucrări de soluţionat, înregistrate la aceste unităţi de parchet în anul 2025, au fost închise 120.754 lucrări (90,5%).
În acelaşi timp, au fost înregistrate 14.739 de cauze penale, fiind soluţionate 8.360 dintre ele (56,7%).
La nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel, a fost stabilită o medie naţională de 74 de dosare penale pe procuror, raportată la numărul de 200 procurori activi în anul 2025 şi de 138 de dosare pe procuror, dacă volumul dosarelor de soluţionat se raportează doar la numărul procurorilor ce au instrumentat efectiv dosare penale. Raportul CSM arată că, dintr-un total de 211 procurori care activează la nivel de parchet de curte de apel, doar 107 procurori au primit dosare penale spre soluţionare.
Media dosarelor de soluţionat pe procuror a scăzut de la 93 (2023) la 76 (2024, respectiv 74 (2025). A fost sub această valoare o singură dată în ultimii cinci ani: 55 (2021).
În 2025, cea mai mare încărcătură de cauze pe procuror a fost înregistrată de
- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi cu un număr de 192 de dosare penale pe procuror,
- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş - 139 de dosare penale pe procuror şi
- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava - 130 de dosare penale pe procuror.
La încărcătura de cauze calculată strict pentru procurorii desemnaţi să soluţioneze dosare, media cea mai ridicată a fost înregistrată la
- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi cu un număr de 306 de cauze pe procuror, urmat de
- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava cu o medie de 292 de dosare şi
- Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş cu o medie de 209 de cauze.
Cea mai mică încărcătură a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, cu numai 41 de dosare penale pe procuror. Pe criteriul strict al numărului de procurori care au instrumentat dosarele penale din 2025, cea mai mică medie a dosarelor de soluţionat s-a înregistrat tot la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, cu 73 de cauze pe procuror.
Activitatea la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale
La nivelul celor 43 de parchete de pe lângă tribunale au fost înregistrate 337.508 lucrări, din care 88.603 dosare penale, repartizate unui număr de 480 de procurori care au ocupat efectiv posturile existente în schema parchetelor de la acest nivel.
Vorbim de o creştere pe ambele paliere: în cazul lucrărilor, de la 324.392 (2022) la 329.850 (2023), 334.195 (2024), respectiv 337.508 (2025).
În cazul dosarelor penale, de la 80.015 (2022) la 81.651 (2023), 84.164 (2024) şi 88.603 (2025).
Raportat la volumul de dosare penale ce trebuiau soluţionate în anul 2025, cu un volum ridicat de activitate se menţine, la fel ca în anii precedenţi, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Acesta a înregistrat 24.479 de cauze de soluţionat, urmat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa cu 3.773 de dosare de soluţionat şi de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iaşi cu 3.500 de dosare.
Din totalul de 337.508 lucrări de soluţionat (dintre care 88.603 dosare penale) înregistrate la aceste unităţi de parchet, au fost încheiate 265.482 (78,6%), din care 27.711 dosare penale (31,3%).
La nivelul parchetelor de pe lângă tribunale, pentru anul 2025 a fost stabilită o medie naţională de 185 de dosare penale de soluţionat pe procuror.
Este similară cu cea din anul precedent 184 (2024, pe un trend descrescător – 221 (2023) şi 194 în 2022.
Conform Raportului CSM, în 2025 au avut cea mai mare încărcătură de dosare pe procuror, în raport cu media naţională, următoarele unităţi:
- Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi (o medie de 1.718 de dosare. Raportul CSM arată că situaţia este datorată exclusiv faptului că, într-o schemă de 19 procurori, doar un post a fost ocupat efectiv),
- Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila (391 de dosare pe procuror, deoarece au activat doar trei procurori la o schemă de 10 persoane) şi
- Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti (331 de dosare pe procuror, având un volum relativ mare de cauze de soluţionat).
Încărcătura cea mai mică de dosare pe procuror a fost înregistrată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna (o medie de 72 de dosare).
Pe criteriul numărului de procurori repartizaţi efectiv să soluţioneze dosarele penale, la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale, în anul 2025,s-a înregistrat o medie naţională de 280 de dosare pe procuror.
Cea mai mare medie calculată pe acest criteriu, dar şi pe criteriul subsidiar al unui volum mare de activitate, raportat la schema procurorilor, a înregistrat-o Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti (o medie de 628 de dosare) urmat de parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa (o medie de 419 dosare) şi de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj (406 dosare).
Cea mai mică medie, pe acelaşi mod de calcul, a fost la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna (o medie de 72 de dosare).
Activitatea la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii
Cele 176 de parchete pe lângă judecătorii au înregistrat anul trecut un volum de activitate de 2.633.147 de lucrări, din care 1.596.663 dosare penale, repartizate unui număr de 1.035 de procurori activi într-o schemă de 1.348 de posturi.
Au fost 2.661.810 lucrări în 2023, 2.695.333 în 2024 respectiv 2.633.147, în 2025.
Tendinţa descrescătoare este şi în ceea ce priveşte dosarele penale: de la 1.633.695 în 2023 la 1.634.311 în 2024, respectiv 1.596.663, în 2025.
„Evoluţia din 2025 a volumului de activitate al acestor unităţi de parchet, atât în ceea ce priveşte numărul de lucrări, cât şi în ceea ce priveşte numărul de dosare penale se încadrează în tendinţa de stabilizare în ultimii ani a volumului de activitate la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii”, se arată în Raportul CSM.
În funcţie de volumul de activitate, există parchete cu mai puţin de 3.000 de cauze dar şi unităţi cu peste 20.000 de cauze, cum este cazul parchetelor de pe lângă judecătoriile de sector din Bucureşti sau al multor judecătorii din municipiile reşedinţă de judeţ.
În cele 14 parchete care au avut un volum de activitate mai mare de 30.000 de dosare penale, există 4 parchete cu un volum de peste 50.000 de dosare, astfel:
- Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi (57.739),
- Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti (57.478),
- Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti (55.095) şi
- Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov (50.131).
Din totalul de 2.633.147 de lucrări de soluţionat înregistrate la unităţile de parchet cu rang de judecătorie, în anul 2025 au fost finalizate 1.462.807 lucrări (55,5%).
De asemenea, din cele 1.596.663 de dosare penale de soluţionat în anul 2025, au fost finalizate 473.746 de cauze (29,67%).
La nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii, a fost stabilită o medie naţională de dosare penale de soluţionat pe procuror de 1.543 de cauze. Trendul este descrescător faţă de 1.889 (2023) şi 1.549 cauze (2024).
Cea mai mare încărcătură pe procuror a înregistrat-o Parchetul de pe lângă Judecătoria Feteşti cu 4.483 de dosare penale pe procuror (explicabil în condiţiile în care acest parchet a funcţionat anul trecut doar cu 2 procurori din 5 prevăzuţi în schemă, se arată în raportul CSM).
Urmează Parchetul de pe lângă Judecătoria Făurei şi de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vişeu de sus, primul cu 3.998 de cauze pe procuror (grad de ocupare a schemei de 33% pentru că activează doar un procuror dintr-o schemă de trei), iar al doilea cu 3.171 de cauze pe procuror, cu grad de ocupare mai bun, de 75%, dar cu un volum mare de cauze de soluţionat pentru un parchet de acest calibru, arată Raportul CSM.
„Pentru multe parchete, încărcăturile mari de dosare de soluţionat pe procuror se explică, în principal, prin gradul insuficient de ocupare a schemei, astfel că 38 dintre cele 68 de parchete cu încărcătura peste media naţională datorează acest fapt şi unui grad de ocupare de cel mult 75% din schema de procurori”, se arată în Raportul CSM.
Există 11 unităţi de parchet care au depăşit nivelul de 2.500 de dosare pe procuror iar alte 21 au înregistrat, în anul 2025, o încărcătură de dosare de soluţionat pe procuror cuprinsă între 2.000 şi 2.500 de cauze penale, „context care, pentru aceste parchete, nu poate conduce decât la creşterea stocurilor de dosare care aşteaptă să fie soluţionate şi la perpetuarea nivelului mare al încărcăturii de cauze de soluţionat pe procuror, dacă nu se iau măsurile necesare”, se arată în Raportul CSM.
La polul opus, au existat mai multe parchete care au înregistrat o încărcătură mult sub media naţională de dosare, clasate fiind pe ultimele tre locuri
- Parchetul de pe lângă Judecătoria Orşova – 312 dosare,
- Parchetul de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului – 456 de dosare şi
- Parchetul de pe lângă Judecătoria Bălceşti – 505 dosare.
Există încă alte 13 parchete a căror încărcătură pe procuror este mai mică decât jumătatea mediei naţionale, de 1.543 de dosare pe procuror, se mai arată în raportul CSM.
Propunerile instanţelor şi parchetelor în vederea îmbunătăţirii activităţii
Una dintre principalele vulnerabilităţi identificată de reprezentanţii parchetelor vizează instabilitatea şi lipsa predictibilităţii legislative. Soluţia propusă este adoptarea unei legislaţii stabile, coerente, predictibile şi previzibile atât în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar, cât şi în ceea ce priveşte legislaţia penală şi procesual penală.
În ceea ce priveşte lipsa unor sedii adecvate desfăşurării activităţii şi a dotărilor corespunzătoare, propunerile sunt:
- alocarea de fonduri financiare pentru achiziţionarea de noi spaţii, pentru efectuarea reparaţiilor necesare şi utile la spaţiile deja existente, pentru reabilitarea clădirilor şi pentru construirea de noi spaţii adecvate nevoilor parchetelor;
- asigurarea finanţării corespunzătoare pentru finalizarea lucrărilor de reparaţii şi reamenajare aflate în curs de desfăşurare;
- alocarea de fonduri financiare pentru dotarea unităţilor cu sisteme informatice noi.
Referitor la schemele reduse de personal, magistraţii propun:
- redimensionarea schemelor de personal existente în raport de volumul de activitate şi gradul de complexitate a cauzelor cu păstrarea unui echilibru între numărul de posturi de procuror şi personal certificate digitale, licenţe antivirus), efectuării reparaţiilor capitale, curente şi de întreţinere la sediile existente;
- reorganizarea poliţiei judiciare în subordinea Ministerului Public sau detaşarea ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară în cadrul unităţilor de parchet;
- investiţii în digitalizare, inclusiv pentru interconectarea bazelor de date şi a sistemelor utilizate de poliţie şi parchete, pregătire profesională corespunzătoare, implementarea unei aplicaţii de comunicare şi înregistrare electronică automată a hotărârilor judecătoreşti;
- asigurarea specializării procurorilor mai ales în domeniile prioritare, elaborarea unor metodologii de bune practici.
În plus, doresc prevederi legale care să asigure stabilitatea personalului, inclusiv în ceea ce priveşte pensionarea magistraţilor.
Medikatv.ro
