Procurorul-şef al DNA, Marius Voineag, afirmă, marţi, că decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la prescripţia faptelor penale ”arată că DNA a acţionat just şi coerent atunci când a exercitat toate căile legale de atac faţă de deciziile instanţelor prin care s-a dispus încetarea procesului penal”. CJUE a stabilit că deciziile CCR referitoare la prescripţia faptelor penale contravin dreptului Uniunii, iar instanţele naţionale ”sunt obligate să lase neaplicate Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale”.
Conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie salută decizia clarificatoare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi apreciază că susţinerile procurorilor din cadrul DNA au fost validate prin hotărârea pronunţată în cauza C-107/23.
“Hotărârea de luni, 24 iulie 2023, a CJUE vine să confirme modul în care legislaţia naţională, deciziile Curţii Constituţionale a României şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar şi legislaţia şi principiile directoare ale Uniunii Europene, au fost interpretate de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Această hotărâre clarifică modul în care procurorii din cadrul DNA se vor raporta la Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale, respectiv la Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în soluţionarea cauzelor aflate în instrumentarea direcţiei şi au legitimat consecvenţa instituţională în interpretarea legislaţiei naţionale şi europene, stabilind în mod edificator, modul de aplicare a dispoziţiilor privind prescripţia răspunderii penale în cazul infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie, respectiv fraude care lezează interesele financiare ale Uniunii Europene”, a transmis, marţi, procurprul-şef al DNA:
Marius Voineag apreciază că ”decizia CJUE arată că DNA a acţionat just şi coerent atunci când a exercitat toate căile legale de atac faţă de deciziile instanţelor prin care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie”.
”Plecând de la aceste principii, consecvenţi cu întreaga noastră activitate, DNA va acţiona în continuare cu aceeaşi fermitate şi determinare, cu respectarea principiului legalităţii”, a mai transmis Voineag.
CJUE a pronunţat, luni, Hotărârea în cauza C-107/23.
”Rezultă dintr‑o jurisprudenţă constantă că principiul supremaţiei dreptului Uniunii impune instanţei naţionale însărcinate cu aplicarea, în cadrul competenţei proprii, a dispoziţiilor dreptului Uniunii obligaţia, în cazul în care nu poate să procedeze la o interpretare a reglementării naţionale care să fie conformă cu cerinţele dreptului Uniunii, de a asigura efectul deplin al cerinţelor acestui drept în litigiul cu care este sesizată, lăsând neaplicată, dacă este necesar, din oficiu, orice reglementare sau practică naţională, chiar şi ulterioară, care este contrară unei dispoziţii de drept al Uniunii care are efect direct, fără a trebui să solicite sau să aştepte eliminarea prealabilă a acestei reglementări sau practici naţionale pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituţional”, se arată în Hotărâre.
De asemenea, potrivit documentului citat, ”instanţele naţionale sunt obligate (...) să lase neaplicate Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale, din care rezultă că, în perioada cuprinsă între 25 iunie 2018, data publicării acestei Decizii nr. 297/2018, şi 30 mai 2022, data intrării în vigoare a OUG nr. 71/2022, dreptul român nu prevedea nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripţie a răspunderii penale, în măsura în care aceste decizii au efectul de a conduce la prescrierea răspunderii penale într‑un număr mare de cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii şi, prin urmare, aşa cum s‑a constatat la punctul 91 din prezenta hotărâre, de a crea un risc sistemic de impunitate pentru astfel de infracţiuni”.
”De asemenea, instanţele naţionale sunt obligate, în principiu, în conformitate cu aceste dispoziţii, să lase neaplicată Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în măsura în care această decizie permite invocarea prescripţiei răspunderii penale, în temeiul efectelor Deciziilor nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale, ca lege penală mai favorabilă (lex mitior), în cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii şi, prin urmare, amplifică riscul sistemic de impunitate pentru astfel de infracţiuni”, se mai arată în documentul citat.
În baza deciziei referitoare la prescripţia faptelor penale mai mult de 5.000 de dosare au fost închise, printre beneficiari fiind Elena Băsescu, Elena Udrea, Darius Vâlcov sau Adrian Mititelu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
