Lipsa de fermitate a instanţelor de judecată atunci când stabilesc pedepsele şi neasigurarea corespunzătoare a pazei fondului forestier naţional sunt printre motivele indicate de procurori în cazul defrişărilor masive.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Potrivit procurorilor prezenţi la conferinţa cu tema “Apărarea mediului şi a fondului forestier prin dreptul penal”, doctrina şi jurisprudenţa arată că sunt o serie de cauze care generează şi amplifică fenomenul infracţional, de la lipsa de fermitate a instanţelor de judecată în cazul tragerii la răspundere penală a inculpaţilor trimişi în judecată, până la neasigurarea pazei fondului forestier naţional.

Un reprezentant al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a atras atenţia în timpul debaterilor că nu sunt prevăzute în Codul Silvic pedepse complementare care să poată fi aplicate de instanţe pentru toate infracţiunile silvice, cum ar fi interdicţia de a mai practica activităţi în domeniul silvic, respectiv de exploatare, prelucrare sau debitare a materialului lemnos.

”Poate că specialiştii în acest domeniu ar trebui să opteze pentru un alt criteriu decât preţul mediu al materialului lemnos stabilit anual prin hotărâre de Guvern, de exemplu volumul de masă lemnoasă tăiata, ruptă şi sustrasă. Şi poate în viitorul apropiat strategia de ocrotire a pădurilor va fi analizată în cadrul unor echipe ample de practicieni, care să includă magistraţi şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale cunoscute în domeniu”, a mai spus reprezentatul PICCJ.

Magistratul a povestit cazul unui comandant de unitate cantonată în apropierea unei păduri care, în complicitate cu alte persoane, a defrişat 132 de hectare de arbori. Aceştia ar fi tăiat, potrivit magistratului, chiar arborii care ajutau la camuflarea unităţii despre care a precizat că era, „probabil, cea mai bine păzită unitate din Oltenia”. La momentul verificărilor organelor judiciare, comandantul s-a folosit de funcţia sa pentru a interzice anchetatorilor verificările în unitate, pentru ca mai apoi să pună oameni să distrugă cioatele arborilor tăiaţi ilegal, prin cioplire şi aplicare unei substanţe ce indica bătrâneţea copacilor.

Pe parcursul judecăţii, inculpaţii au recurs inclusiv la expertiza psihiatrică şi nu au recunoscut faptele pentru care au fost trimişi în faţa judecătorilor. Instanţa i-a condamnat definitiv pe cei judecaţi în acest caz la pedepse cuprinse între 3,6 şi 3,8 ani cu executare, motivarea fiind axată pe gravitatea activităţilor ilegale derulate în acea unitate.

Fostul procuror-şef adjunct al DIICOT Giorgiana Hossu, în prezent procuror la Parchetul instanţei supreme, a arătat, în cartea sa ”Apărarea mediului şi a fondului forestier”, că în perioada 2011 – 2016, justiţia a definitivat 429 de  dosare penale din sfera infracţiunilor împotriva mediului şi a fondului forestier. Cauzele avute în vedere de magistrat au fost cele cu un prejudiciu constatat de peste 10.000 de lei, ce reprezintă valoare materialului lemnos tăiat fără drept sau sustras. Curtea de Apel Alba Iulia a soluţionat definitiv 15 dosare, Curtea de Apel Bacău - 74, Curtea de Apel Braşov - 83, Curtea de Apel Cluj - 25, Curtea de Apel Craiova - 33, Curtea de Apel Constanţa - şase, Curtea de Apel Galaţi - 22, Curtea de Apel Iaşi şi CA Piteşti - câte 21, Curtea de Apel Ploieşti - 22, Curtea de Apel Oradea - 41, Curtea de Apel  Suceava – patru, Curtea de Apel Târgu Mureş - 32, Curtea de Apel Timişoara - 17 şi Curtea de Apel Bucureşti - 13.

Magistratul mai notează în cartea sa că tăierile ilegale din fondul forestier naţional sunt în atenţia Consiliului Suprem de Apărare al Ţării şi au devenit un domeniu prioritar, cu importanţă în politica de securitate a ţării.

Procurorul Giorgiana Hosu mai arată că, de regulă, instanţele de judecată care au soluţionat pe fond şi definitiv cauze penale privind acest gen de infracţiuni au stabilit pedepse cu suspendare sau amenzi penale. Doar în cazurile în care a fost vorba de inculpaţi aflaţi în stare de recidivă după condamnare sau unde au fost implicaţi şi funcţionari  din administraţia publică locală s-au stabilit pedepse cu executare.  

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.