Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, susţine că şcoala românească a cultivat, involuntar, un fel de cultură a copiatului, de aceea nu trebuie să surprindă că fenomenul plagiatului are această amploare în România, în condiţiile în care din şcoală se pune accent pe reproducere şi memorizare şi pe transfer mecanic de informaţie. Mircea Dumitru spune că peste 70% dintre elevii care vin în şcoala românească se simt singuri, neajutoraţi, într-o situaţie de stres continuu şi vin la şcoală fără niciun fel de plăcere.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Şcoala românească, punând accent pe reproducere şi pe memorizare, a fost un mediu în care s-a cultivat, involuntar, un fel de cultură a copiatului. Copiem de oriunde putem, de pe internet, de pe referate.ro, ne complacem în această situaţie ca profesori, sarcina noastră fiind mult mai uşoară atunci când ştim că elevul sau eleva a produs imediat la comanda noastră o lucrare şi nu ne asumăm rolul mult mai dificil, acela al cultivării minţilor acestor tineri, care trebuie să funcţioneze mai bine atunci când ies din şcoală”, a declarat ministrul Educaţiei la dezbaterea publică privind noua Strategie Naţională Anticorupţie pentru perioada 2016-2020.

Ministrul Educaţiei a subliniat că, în acest context, nu trebuie să ne surprindă faptul că fenomenul plagiatului are această amploare în România.

"Argumentul pe care-l prezint nu trebuie să relativizeze vina morală reală pe care o au cei care plagiază. Nu vreau să spun că, din cauza faptului că se copiază în şcoala românească, plagiatele sunt mai puţin vinovate. Vreau să spun că trebuie să reaşezăm învăţământul pe alte traiectorii, pe care alte sisteme de educaţie din ţări europene, din Statele Unite şi din Asia le aplică şi în care elevul vine într-adevăr la şcoală cu plăcerea de a afla şi de a învăţa”, a spus Mircea Dumitru.

Ministrul a adăugat că este trist şi îngrijorător faptul că statisticile arată că peste 70% dintre elevii care vin în şcoala românească se simt singuri, neajutoraţi şi oarecum într-o situaţie de stres continuu, iar unii vin la şcoală fără niciun fel de plăcere.

"Noi, profesorii, insistam prea mult asupra transferului de informaţie şi insistăm foarte puţin asupra formării de caractere şi de convingeri. Suntem încă prizonierii unui sistem de educaţie care valorizează la maximum memorizarea, transferul mecanic de informaţie şi solicitarea ca acea informaţie să fie furnizată în mod prompt de elev atunci când este întrebat la diferite forme de examen”, a mai declarat ministrul Educaţiei.

Mircea Dumitru a subliniat că şcoala românească, de multe ori, arată ca un sistem de comandă, în care profesorul este o autoritate deplină din punct de vedere moral şi nu înţelege că trebuie să fie într-un gen de parteneriat cu elevii.

"Nu putem subestima importanţa memoriei în actul de învăţare, dar memoria este o capacitate cognitivă inferioară altor capacităţi care sunt mult mai importante pentru creativitate, cum ar fi, de pildă, imaginaţia. Cultivăm foarte puţin aceste capacităţi superioare ale psihicului uman, insistăm pe un tip de şcoală care de foarte multe ori arată că un sistem de comandă, aproape cvasimilitar, în care nu avem în vedere că în faţa noastră stau nişte fiinţe umane, nişte persoane care au drepturi, nişte individualităţi, credem foarte mult în această asimetrie a relaţiei dintre elev şi profesor”, a mai spus Mircea Dumitru.

Ministrul Educaţiei a concluzionat că este nevoie de o altă şcoală pentru copii, iar aceasta va fi bine servită şi de noua Strategie elaborată de Guvern, cu privire la anticoruptie şi transparenţă. 

Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020 urmăreşte ca în peste 80% din instituţiile publice să fie luate măsuri preventive, să fie reduse cu cel puţin 50% cazurile de fraudă în achiziţii publice, dar şi oportunităţile la corupţia din sectorul privat.

Noua Strategie va acorda în continuare prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupţie. Progresul limitat al prevenţiei în intervalul 2012 – 2015 menţine sectoarele identificate în strategia anterioară şi le suplimentează cu cele ale educaţiei şi sănătăţii.  

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.