Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020 urmăreşte ca în peste 80% din instituţiile publice să fie luate măsuri preventive, să fie reduse cu cel puţin 50% cazurile de fraudă în achiziţii publice, dar şi oportunităţile la corupţia din sectorul privat. În perioada 2016-2020 vor fi făcute mai multe modificări legislative, inclusiv codurilor penal şi de procedură penală, urmând să fie elaborat şi un nou cod de conduită a membrilor Parlamentului.
Ministerul Justiţiei a supus dezbaterii publice proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) 2016 – 2020, care se adresează puterilor executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice locale, mediului de afaceri şi societăţii civile.
Conform proiectului, în termen de trei luni de la aprobarea strategiei, toate instituţiile publice centrale şi locale, precum şi întreprinderile publice vor îndeplini procedurile de aderare la strategie, iar în termen de şase luni vor elabora şi transmite Ministerului Justiţiei planurile de integritate aferente.
Strategia menţine paradigma care a stat la baza SNA 2012–2015, aceea a asimilării cu un eşec de management a oricărui nou dosar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Agenţiei Naţionale de Integritate.
SNA 2016 – 2020 va acorda în continuare prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse la corupţie. Progresul limitat al prevenţiei în intervalul 2012 – 2015 menţine sectoarele identificate în strategia anterioară şi le suplimentează cu cele ale educaţiei şi sănătăţii.
Ministerul Justiţiei vrea ca, prin implementarea SNA 2016 – 2020, România să se încadreze în media UE privind percepţia şi mentalitatea publică internă legată de amploarea fenomenului de corupţie.
De asemenea, prin noua strategie se urmăreşte reducerea substanţială, cu cel puţin 50%, a cazurilor de fraudare şi corupere a procedurilor de achiziţii publice şi a incidentelor de integritate în sectoarele vulnerabile identificate şi implementarea măsurilor preventive anticorupţie în peste 80% din instituţiile publice şi întreprinderile publice.
Strategia urmăreşte şi promovarea unui mediu de afaceri concurenţial, corect şi integru şi reducerea oportunităţilor la corupţie în sectorul privat.
Pentru implementarea măsurilor din cadrul SNA 2016-2020, privind transparenţa instituţională şi prevenirea corupţiei, fiecare instituţie publică ce are un număr mediu de 50 de angajaţi trebuie să aloce, în medie, un buget de aproximativ 900.000 de lei pe an (echivalentul a aproximativ 200.000 de euro). În plus, pentru măsurile cu caracter de noutate prevăzute în acest document strategic este necesar un buget total de aproximativ 437 de milioane de lei, potrivit calculelor făcute de iniţiatorii proiectului.
Finanţarea se va asigura prin bugetele instituţiilor implicate în implementarea SNA, cu posibilitatea apelării la surse externe, precum Programul Operaţional Capacitatea Administrativă (POCA) 2014-2020.
SNA porneşte de la premisa stabilităţii legislative şi instituţionale a cadrului anticorupţie care a generat performanţă în activitatea DNA şi ANI.
Cu toate acestea, noua strategie va aduce modificări legislative privind trei dintre măsurile preventive care nu şi-au dovedit eficienţa în practică - consilierul de etică, interdicţiile post-angajare şi protecţia avertizorului de integritate.
Astfel, în perioada 2016-2020 ar urma să fie modificate Codul penal, Codul de procedură penală, Codul de conduită a funcţionarilor publici, Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, Legea 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, Legea 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii, Legea 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale şi Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
De asemenea, ar putea fi modificate regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului, legislaţia privind accesul la informaţii de interes public şi transparentă decizională.
În perioada implementării strategiei sunt propuse şi noi acte normative, printre care Codul de conduită a membrilor Parlamentului şi cadrul normativ secundar în vederea garantării protecţiei avertizorilor de integritate.
Ministerul Justiţiei precizează că strategia urmăreşte creşterea gradului de cunoaştere şi înţelegere a standardelor de integritate de către angajaţi şi de către beneficiarii serviciilor publice, consolidarea performanţei în combaterea corupţiei prin mijloace penale şi administrative, cu accent pe stabilitatea legislativă şi instituţională a cadrului anticorupţie care a generat performanţe în activitatea DNA şi ANI, precum şi creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor, urmând cele mai bune practici din alte state membre UE şi consolidarea practicii judiciare, prin nou-înfiinţata Agenţie Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI).
“SNA 2016–2020 propune creşterea calităţii şi impactului implementării prevederilor privind transparenţa instituţională în sectorul public. Efectul măsurilor de transparenţă instituţională va fi în continuare potenţat prin corelarea SNA cu acţiunile asumate prin Parteneriatul pentru Guvernare Deschisă”, susţin iniţiatorii proiectului.
SNA 2016–2020 continuă abordarea strategiei precedente în ceea ce priveşte implementarea la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice a planurilor de integritate. Astfel, fiecare instituţie care aderă la SNA urmează să îşi dezvolte propriul plan de integritate, inclusiv companiile cu capital de stat. Secretariatul tehnic al SNA, asigurat de Ministerul Justiţiei, va continua să ofere expertiză, îndrumare şi suport metodologic pentru aceste demersuri.
Implementarea SNA se va realiza sub autoritatea şi în coordonarea ministrului Justiţiei, cu raportare către Guvern. Ministerul Justiţiei va comunica, anual, Parlamentului o sinteză a stadiului implementării SNA.
În sprijinul procesului de monitorizare se vor menţine platformele de cooperare dezvoltate în cadrul SNA 2012-2015: platforma autorităţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie; platforma administraţiei publice centrale; platforma administraţiei publice locale - coordonată în parteneriat cu MDRAP; platforma mediului de afaceri; platforma societăţii civile. Platformele vor fi convocate semestrial sau ori de câte ori este nevoie.
Strategia reflectă, totodată, cele mai recente angajamente asumate de România în plan internaţional în cadrul Summit-ului Anticorupţie de la Londra, fiind incluse măsurile anticorupţie aferente Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă, recomandările GRECO din rundele III şi IV de evaluare, precum şi reiterarea unui obiectiv strategic naţional - aderarea la OCDE, inclusiv la Convenţia şi Grupul de lucru anticorupţie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
