Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis definitiv, luni, schimbarea sancţiunii în cazul unui magistrat de la Judecătoria Ploieşti din ”excudere din amgistratură” în ”mutarea disciplinară pentru o perioadă efectivă de un an”. Maria Rădulescu a fost găsită vinovată doar de una dintre abaterile de care a acuzat-o Inspecţia Judiciară, respectiv de atitudini nedemne faţă de colegi,
Completul de 5 judecători în materie civilă de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecat, în dosarul nr. 1296/1/2025, recursul declarat de recurenta Rădulescu Maria împotriva încheierilor din 12 martie 2025, 9 aprilie 2025 şi 7 mai 2025, precum şi a hotărârii nr. 3J din 20 mai 2025, pronunţate de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. 11/J/2024.
Prin hotărârea recurată a fost admisă acţiunea disciplinară pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 271 lit. b), g) teza I şi l) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu consecinţa aplicării sancţiunii disciplinare a "excluderii din magistratură".
"După administrarea unui amplu probatoriu, Completul de 5 judecători a reţinut, în unanimitate, săvârşirea de către recurentă doar a abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. b) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Cu majoritate, s-a apreciat că, în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, recurenta a manifestat o serie de atitudini nedemne, respectiv a exhibat şi întreţinut un tipar comportamental conflictual, lipsit de respect şi bună-credinţă în relaţionarea profesională cu colegii judecători şi personalul auxiliar de specialitate al instanţei, incompatibil cu înaltele standarde de integritate şi conduită pe care funcţia de judecător le presupune", arată ICCJ, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, Înalta Curte a constatat că, prin fapta săvârşită de recurentă, "au fost încălcate onoarea şi demnitatea profesiei, precum şi prestigiul funcţiei de judecător, cu consecinţa afectării grave a raporturilor de serviciu şi a climatului organizaţional, cu impact asupra bunei desfăşurări a activităţilor profesionale din cadrul instanţei".
"Admiţând recursul, instanţa supremă, cu majoritate, a procedat la reindividualizarea sancţiunii aplicate recurentei prin hotărârea atacată, în raport cu circumstanţele concrete ale săvârşirii abaterii reţinute, stabilite nemijlocit în faza procesuală a recursului, precum şi cu valorile lezate, în sensul aplicării sancţiunii disciplinare constând în «mutarea disciplinară pentru o perioadă efectivă de un an»", se arată în comunicat.
Prin sancţiunea disciplinară definitivă aplicată, Înalta Curte reafirmă jurisprudenţa sa constantă în materie disciplinară, în sensul că, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, judecătorii au îndatorirea de a manifesta o atitudine echilibrată şi constructivă, bazată pe respectul şi buna-credinţă impuse de exigenţele statutului profesional, de natură a ocroti imaginea justiţiei ca serviciu public pus în slujba societăţii.
Rădulescu Maria de la Judecătoria Ploieşti a fost sancţionată cu "excluderea din magistratură", pentru "atitudine şicanatorie" şi "amânarea succesivă a pronunţării".
În 20 decembrie 2024, Inspecţia Judiciară anunţa acţiunea disciplinară faţă de Rădulescu Maria, judecător la Judecătoria Ploieşti, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 271 lit. b), l) şi g) teza I din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, constând în:
- atitudinea şicanatorie a magistratului concretizată în modalitatea agresivă de adresare în dialogul cu conducerea instanţei, cu personalul auxiliar şi cu ceilalţi judecători, atitudinea conflictuală, manifestările ostile, întreţinerea constantă a tensiunii în relaţionare, refuzul de a comunica şi colabora în mod direct cu conducerea instanţei, de a relaţiona în condiţii de respect şi bună-credinţă cu ceilalţi colegi judecători şi cu personalul auxiliar;
- lipsa disponibilităţii de a verifica lucrările grefierului, precum şi lipsa de comunicare şi de îndrumare a grefierului de şedinţă în vederea îndeplinirii îndatoririlor profesionale;
- amânarea succesivă a pronunţării, inclusiv în dosare în care se impunea verificarea măsurilor preventive, într-un termen foarte apropiat expirării acestor măsuri, fapt ce reprezintă, atât un mod de gestionare defectuos a dosarelor cât şi un veritabil act de întrerupere a cursului justiţiei penale.
Medikatv.ro
