Procurorul general Augustin Lazăr a anunţat luni că Secţia parchetelor militare a înaintat instanţei rechizitoriul în dosarul Revoluţiei. În acest dosar, Ion Iliescu şi Gelu Voian Voiculescu sunt inculpaţi pentru infracţiuni contra umanităţii. Gelu Voican Voiculescu a declarat la Digi 24 că nu a dat dispoziţii sau ordine are să ducă la moartea a 862 de revoluţionari. El s-a declarat indignat, referindu-se la Lazăr, că "acest om compromis moral şi profesional are îndrăzneala să vină şi să vorbească despre Revoluţie". Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, a declarat pentru News.ro că Dosarul Revoluţiei este incomplet şi că o mare parte dintre persoanele vătămate nu au fost încă audiate, caz în care trimiterea în judecată s-a făcut doar pentru imagine. Mărieş a precizat, însă, că nu a văzut rechizitoriul şi afirmă că va exprima un punct de vedere complet asupra dosarului după ce va afla toate informaţiile. PSD afirmă că Iohannis: Crimele de la Revoluţie nu pot rămâne nepedepsite! şi că preşedintele Klaus Iohannis nu mai poate folosi scuza că nu ştia cine e cel pe care l-a numit în funcţia de procuror general al României. Preşedintele României salută finalizarea investigaţiilor în „Dosarul Revoluţiei” şi trimiterea cauzei spre judecare. "Crimele de la Revoluţie nu pot rămâne nepedepsite!", consideră şeful statului.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
CITEȘTE ȘI Iohannis: Crimele de la Revoluţie nu pot rămâne nepedepsite!
CITEȘTE ȘI Gelu Voican Voiculescu, după ce Augustin Lazăr a anunţat că Dosarul Revoluţiei a fost trimis în instanţă: Sunt sugrumat de indignare. Acest om compromis moral şi profesional are îndrăzneala să vină şi să vorbească despre Revoluţie
CITEȘTE ȘI Teodor Mărieş: Dosarul Revoluţiei este incomplet. O mare parte dintre persoanele vătămate nu au fost audiate
CITEȘTE ȘI PSD, după ce Augustin Lazăr a anunţat că Dosarul Revoluţiei a fost trimis în instanţă: Este revoltător ca Dosarul Revoluţiei să fie trimis în instanţă de un fost agent al poliţiei politice comuniste!

"Secţia Parchetelor Miltiare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înaintat instanţei de judecată rechizitoriul în cauza cunoscută  generic sub numele de ”Dosarul Revoluţiei”. Este un moment deosebit pentru justiţia militară şi pentru justiţia română în general, un moment care marchează îndeplinirea unei datorii profesionale, dar şi a unei datorii de onoare faă de istorie şi faţă de patrie. Finalizarea acestei cauze de către procurorii militari reprezintă realizarea unuia dintre cele mai importante obiective din proiectul managerial pe care mi l-a asumat în urmă cu trei ani", a spus Lazăr, decizia intervenind la aproape 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989.

El a spus că oameni de cultură, politicieni, cercetători, istorici au exprimat de-a lungul timpului diverse teorii, explicaţii, aprecieri în legătură cu momentul decembrie 1989.
 
"Astăzi juriştii încheie această provocare, prezentând adevărul judiciar ca  parte componentă a unei investigaţii foarte complexe care a pornit de la ideea că responsabilitatea pentru victimele Revoluţiei nu este una instituţională, ci este individuală", a sublinit procurorul general.

Rechizitoriul are 12 volume, în total 3.280 de file. Dosarul are 3.330 de volume, din care 2030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016. 

”Sunt nişte cifre ilustrative pentru volumul impresionant de muncă efectuat de către colegii noştri”, a mai spus Lazăr

"Prezint scuzele Ministerului Public pentru durata excesivă a anchetei penale, care a durat aproape 30 de ani", a dăugat el.

Ulterior, într-un comunicat de presă, Parchetul General a explicat că soluţionarea aşa-numitelor ”dosare istorice”, reprezentând acele cauze vizând clarificarea unor aspecte esenţiale privind istoria recentă a ţării, a fost o prioritate.

Parchetul General prezintă o cronologie a măsurilor întreprinse în dosar.

Astfel, la data de 1 august 2016, procurorii militari din cadrul Secţiei Parchetelor Militare, în cauza denumită generic drept ”Dosarul Gheorghe Ursu”, vizând moartea cunoscutului dizident anticomunist, au dispus trimiterea în judecată a doi foşti ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, precum şi a unui fost ministru de interne şi a unui fost şef al Departamentului Securităţii Statului, pentru complicitate la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.

În iunie 2017, procurii militari au finalizat ”Dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990”,  în care au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii 14 inculpaţi, printre care un fost şef de stat, un fost prim-ministru al guvernului  interimar al României, un fost viceprim-ministru al guvernului interimar al României şi un fost director al Serviciului Român de Informaţii.

”Astăzi, la aproape trei decenii de la evenimentele din decembrie 1989, după o evoluţie complexă şi complicată a cauzelor penale ce au avut ca obiect cercetarea faptelor săvârşite în acea perioadă, fapte ce au dus la căderea regimului comunist, suntem în măsură să anunţăm soluţionarea acestui dosar esenţial pentru aflarea adevărului despre istoria noastră recentă. Prin rechizitoriul Secţiei Parchetelor Militare nr. 11/P/2014 din 05.04.2019, în dosarul penal intitulat generic „Revoluţia Română din decembrie 1989”, au fost trimişi în judecată inculpaţii: Iliescu Ion -  fost preşedinte al României; Voiculescu Voican Gelu – fost viceprim-ministru al Guvernului României şi general (rtr.) Rus Iosif – fost şef al Aviaţiei Militare, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii”, se arată în comunicat.         

Sursa citată precizează că, pentru întocmirea rechizitoriului Secţiei Parchetelor Militare au fost administrate, în principal, probe obţinute după data de 13.06.2016, dată la care, prin Încheierea nr. 469 din dosarul 1483/1/2016, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a confirmat redeschiderea urmăririi penale.

Procurorii militari au obţinut prin ancheta desfăşurată probe noi, iar în urma declasificării documente esenţiale, care au contribuit la cunoaşterea împrejurărilor comiterii faptelor şi la aflarea adevărului.

”În urma cercetărilor şi probatoriului administrat s-a constatat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al apărării) şi Gelu Voican Voiculescu a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”, se mai arată în comunicat.

Totodată, ancheta a relevat că pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989 ar fi fost ”lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N. Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor  Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare”.

”Pentru a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, vârfurile decizionale ale M.Ap.N. (persoanele care au îndeplinit funcţia de ministru al apărării, şefii direcţiilor militare şi şeful aviaţiei militare) ar fi declanşat şi coordonat  inducerea în eroare, în virtutea unei înţelegeri cu noua forţă politică a ţării. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor părţi, pentru factorii de decizie ai M.Ap.N. a însemnat impunitatea dorită, iar pentru factorii de decizie ai C.F.S.N. a însemnat garantarea preluării puterii politice, menţinerea la putere, dar şi legitimarea în faţa poporului român”, se mai arată în documentul citat.

Potrivit procurorilor, cercetările au vizat faptul că ”prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc”.

”Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989,  un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00). Totodată, ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării  şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat. Probatoriul administrat în cauză relevă că  inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor”, au mai transmis procurorii.

Potrivit acestora, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La  23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

”Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei  civile de pe întregul teritoriu al  României”, se mai arată în comunicatul Parchetului General.

Totodată, a fost dispusă clasarea cauzei cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii de către Ceauşescu Nicolae – fost preşedinte al României, pentru conduitele constatate în intervalul 16.12.1989 – 22.12.1989 (orele 12:06). De asemenea, s-a clasat dosarul cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii de către Vlad Iulian -  fost şef al Departamentului Securităţii Statului şi Postelnicu Tudor – fost ministru de interne, pentru conduitele constatate în intervalul 16.12.1989- 22.12.1989, întrucât există autoritate de lucru judecat. 

S-a clasat cauza şi cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii de către Milea Vasile – fost ministru al apărării, pentru conduitele constatate în intervalul 17.12.1989-22.12.1989, întrucât a survenit decesul acestuia.

Procurorii au mai clasat cauza şi în ceea ce-i priveşte pe Militaru Nicolae – fost ministru al apărării, Stănculescu Atanasie Victor – fost ministru al apărării, Dumitrescu (Cico) Emil – fost membru al C.F.S.N. şi ministru, Eftimescu Nicolae – fost şef al Direcţiei Operaţii din Marele Stat Major al Armatei şi Hortopan Ion - fost comandant al Comandamentului Infanterie şi Tancuri (C.I.T.), Brucan Silviu – fost factor decizional al C.F.S.N.,  întrucât a survenit decesul acestora.

De asemenea, procurorii anunţă că a fost clasată cauza cu privire la conduitele numiţilor Mocanu Mircea – fost comandant al Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului (C.A.A.T.) şi Dinu Ştefan -  fost şef al Direcţiei Informaţii din Marele Stat Major (D.I.A.), întrucât nu există probe concludente în sarcina acestora cu privire la existenţa infracţiunilor contra umanităţii.

A fost clasat dosarul şi cu privire la ”conduitele numiţilor Roman Petre – fost prim-ministru al Guvernului României, Brateş Teodor – fost redactor şef în cadrul T.V.R.  şi  Toma Ioan – fost ministru al tineretului, deoarece în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nu există în sarcina acestora probe concludente cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii”.

Procurorii nu au găsit probe concludente nici pentru acuzaţia de omor calificat în ceea ce-l priveşte pe Igreţ Viorel – fost prim secretar al Comitetului Judeţean de Partid Mureş.

Dosarul a fost trimis Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În 21 decembrie 2018, fostul preşedinte Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil (Cico) Dumitrescu au fost inculpaţi în Dosarul Revoluţiei. Cei patru erau acuzaţi de crime împotriva umanităţii, procurorii precizând că, după înlăturarea lui Nicolae Ceuşescu, s-a creat în mod intenţionat o ”psihoză teroristă” care a dus la decesul a peste 800 de persoane şi rănirea a peste 2.100.

După 22 decembrie s-au tras peste 12,6 milioane de cartuşe, anunţa atunci Parchetul General.

 

 

 

 

 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.