DNA cere aviz de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală a fostului ministru al Turismului Elena Udrea, în dosarul privind finanţarea campaniei electorale din 2009, în care ar fi suspectată şi de două infracţiuni de instigare la luare de mită, pentru care se impune extinderea urmăririi penale în cauza în care deja este cercetată pentru cinci fapte de spălare de bani.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referatul cauzei în vederea sesizării Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Elena Udrea, la data faptelor ministru al Turismului, suspectată de două infracţiuni de instigare la luare de mită, care ar fi fost săvârşite în exercitarea funcţiei ministeriale, a anunţat miercuri DNA.

“Cauza are ca obiect fapte prin care, pe parcursul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din anul 2009, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni, care au fost folosite ulterior pentru plata unor servicii prestate în campania electorală”, a precizat sursa citată.

În acelaşi dosar, în luna septembrie, procurorii au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de mai multe persoane, printre care Elena Udrea, pentru săvârşirea a cinci infracţiuni de spălare de bani,

Gheorghe Nastasia, la data faptei secretarul general al Ministerului Turismului, şi Victor Tarhon, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, pentru luare de mită.

În urma probelor administrate ulterior începerii urmăririi penale, procurorii au obţinut probe noi cu privire la săvârşirea de către Elena Udrea a două infracţiuni de instigare la luare de mită, pentru care se impune extinderea urmăririi penale, a precizat DNA.

“Pe baza probelor respective a rezultat că Udrea Elena Gabriela i-a determinat pe Nastasia Gheorghe, secretarul general al Ministerului Turismului, precum şi pe Tarhon Victor, preşedintele Consiliului judeţean Tulcea (instituţie care primea finanţare şi de la Ministerul Turismului pe diferite proiecte), să ceară reprezentanţilor unor societăţi comerciale care aveau contracte cu cele două instituţii să achite contravaloarea unor servicii de publicitate furnizate în cadrul campaniei electorale. Plata s-a realizat în baza unor contracte fictive, iar legătura dintre persoanele care obţineau fondurile infracţionale şi prestatorii de servicii a fost realizată de către Udrea Elena Gabriela”, susţin procurorii.

Anchetatorii susţin că Elena Udrea ar fi coordonat persoanele care au acţionat ca intermediari pentru transferurile bancare realizate, astfel încât banii obţinuţi pe cale nelegală să ajungă la societăţile care prestau servicii legate de campanie.

În perioada în care ar fi săvârşit infracţiunea de instigare la luare de mită, Elena Udrea era ministru al Turismului, îl avea în directă subordine pe Gheorghe Nastasia şi coopera cu Victor Tarhon, astfel că petnru efectuarea în continuare a urmăririi penale pentru aceste fapte este necesară încuviinţarea Camerei Deputaţilor, a precizat DNA.

Cererea este însoţită de referatul întocmit de procurorii DNA şi 13 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

Elena Udrea a fost pusă, în 22 septembrie, sub control judiciar de procurorii DNA, în dosarul privind finanţarea campaniei electorale din 2009 a lui Traian Băsescu, fiind atunci acuzată de cinci infracţiuni de spălare de bani.

În acelaşi dosar a fost pusă sub control judiciar şi Ioana Băsescu, fiica cea mare a preşedintelui Traian Băsescu, fiind acuzată de instigare la abuz în serviciu şi la spălare de bani. Tot sub control judiciar, în aceeaşi cauză sunt cercetaţi Gheorghe Nastasia, Victor Tarhon, Ioan Silviu Wagner, fost director general al Oil Terminal, şi omul de afaceri Giovanni Mario Francesco, fostul concubin al Ioanei Băsescu.

"Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. Remiterea foloaselor infracţionale se realiza prin încheierea unor contracte fictive cu societăţi care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă", susţin anchetatorii. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.