Decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea prevederii din Codul de procedură penală potrivit căreia supravegherea tehnică poate fi efectuată de ”alte organe specializate ale statului” decât organul de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, precum şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului pe aceeaşi temă au fost publicate în Monitorul Oficial.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Decizia CCR nr. 51 din 16 februarie privind neconstituţionalitatea sintagmei ”ori de alte organe specializate ale statului” din textul articolului 142, alineatul 1 din Codul de procedură penală a fost publicată luni seară în Monitorul Oficial.

Tot luni seară, a fost publicată în Monitorul Oficial şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

Potrivit articolului 142, alineatul 1 din Codul de procedură penală - ”Punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică”, ”procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”.

În 16 februarie, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma ”ori de alte organe specializate ale statului” este neconstituţională.

Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate.

De asemenea, sintagma ”nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”, notează CCR.

Conform motivării CCR publicate în 9 martie, decizia Curţii Constituţionale care a declarat neconstituţional articolul din Codul de Procedură Penală în baza căruia se făceau interceptări de către SRI în cercetări penale se aplică dosarelor aflate pe rol.

În motivarea deciziei 51 din 16 februarie, Curtea reaminteşte caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale.

”Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată”, precizează CCR.

Excepţia de neconstituţionalitate privind interceptările făcute de către SRI a fost ridicată într-un proces penal aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti în care inculpaţii au reclamat neconstituţionalitatea articolului 142, alineatul 1 din Codul de Procedură Penală, în care se stipulează că „Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”.

Acuzaţii au reclamat că sintagma ”alte ogane specializate ale statului” este neconstituţională, deoarece permite Serviciului Român de Informaţii să realizeze interceptări în dosare penale, procedură socotită ca intruzivă. ”Posibilitatea participării secrete la realizarea actelor de urmărire sau de cercetare penală lipseşte de claritate, precizie şi previzibilitate dispoziţiile procesual penale ce reglementează punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Analizând sesizarea, judecătorii Curţii Constituţionale au constatat că expresia ”alte organe specializate ale statului” este prea vagă. ”Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii”, se mai arată în motivarea CCR.

”Având în vedere aceste argumente şi caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere tehnică, Curtea constată că este obligatoriu ca aceasta să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis şi previzibil, atât pentru persoana supusă acestei măsuri, cât şi pentru organele de urmărire penală şi pentru instanţele de judecată. În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării într-un mod aleatoriu/abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esenţiale într-un stat de drept: viaţa intimă, familială şi privată şi secretul corespondenţei”, susţin magistraţii Curţii Constituţionale.

În consecinţă, legislaţia penală ar trebui să stabilească în mod clar şi precis care sunt instituţiile care pot realiza operaţiunile de supraveghere care, prin natura lor, constituie ingerinţe în viaţa privată a cetăţenilor.

”Curtea reţine că este justificată opţiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art.30 din Codul de procedură penală, precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie judiciară, în condiţiile art.55 alin.(5) din Codul de procedură penală. Această opţiune nu se justifică, însă, în privinţa includerii, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, a sintagmei „alte organe specializate ale statului”, neprecizate în cuprinsul Codului de procedură penală sau în cuprinsul altor legi speciale”, au conchis judecătorii de la Curte.

În urma deciziei CCR, Guvernul a aprobat, în şedinţa specială de vineri, Ordonanţa de Urgenţă care stabileşte că interceptările în materie penală şi de securitate naţională vor putea fi realizate prin Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor. Anterior, actul normativ a fost avizat în CSAT.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a explicat că soluţia găsită de Guvern, prin actuala OUG, poate fi una temporară, însă depinde de societate, care va trebui să decidă ce fel de "arhitectură" doreşte să aibă în privinţa interceptărilor, iar o dezbatere în acest sens este necesară.

Ordonanţa de Urgenţă privind interceptările adoptată, vineri, de Guvern modifică patru acte normative, respectiv Codul de procedură Penală, Legea privind organizarea judiciară, Legea privind organizarea şi funcţionarea DIICOT, dar şi a celei SRI, pentru aplicarea noilor reglementări.

Prin acest act normativ Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor este desemnat să obţină, prelucreze şi stocheze informaţii în domeniul securităţii naţionale, iar la cererea organelor de urmărire penală să asigure accesul la sistemele tehnice în condiţii stabilite prin protocoale de cooperare.

Potrivit OUG, organele SRI vor putea fi desemnate organe de cercetare penală în cazuri de securitate naţională şi terorism în domeniul interceptărilor.

 
 
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.