Ziua Z a decolării misiunii lunare Artemis 2

Trei bărbaţi şi o femeie se îmbarcă miercuri către o epopee lunară de zece zile, care urmează să inaugureze o nouă pagină a cuceririi spaţiale americane, la peste 50 de ani de la încheierea Programului Apollo şi ultimul zbor cu oameni la bord către Lună, relatează AFP.

Această misiune a NASA - denumită Artemis 2 - urmează să decoleze de la miticul Centru Spaţial Kennedy, în Florida, miercuri, la ora locală 18.24 (joi, 0,24 ora României), cu americanii Reid Wiseman, Victor Glover şi Christina Koch şi canadianul Jeremy Hansen la bord.

Miercuri, la ora locală 8.35 (14.35, ora României), pe un soare radios, a început îndelungata umplere cu hidrogen şi oxigen lichid a rezervoarelor.uriaşe ale rachetei.

”Într-adevăr, abia aşteptăm, n-am văzut nicodată aşa ceva”, a declarat AFP o pensionară americană, Melinda Schuerfranz, care vrea să urmărească marea plecare de pe o plajă situată în apropiere.

Acest entuziasm faţă de un program care a costat zeci de miliarde de dolari şi a înregistrat ani de întârziere, tranşează cu indiferenţa - de până acum - a multor americani faţă de reeditarea unei cuceriri tehnologice realizată deja în timpul Războiului Rece.

Timp de zece zile, cei patru astronauţi se vor aventura până la satelitul natiral al Terrei, pentru a-i face înconjurul, fără să aselenizeze, aşa cum a făcut Apollo 8 în 1968.

Objectif Lune : le compte à rebours est lancé pour Artémis 2. La fusée doit transporter des astronautes autour de notre satellite naturel et ce pour la 1ère fois en plus de 50 ans. pic.twitter.com/r7KdtD6Cyd

— TV5MONDE Info (@TV5MONDEINFO) March 31, 2026

Dacă totul merge bine, ei vor semna un record, îndepărtându-se de Terra mai mult decât orice alt om înaintea lor.

Alt exemplar al uriaşei rachete albe cu portocaliu, înalt de 98 de metri şi care nu este reutilizabil, îi va conduce pe astronauţi, de această dată, pe suprafaţa Lunii, până în 2028, înaintea sfârşitului mandatului lui Donald Trump.

În anii următori, urmează un proiect al unei baze lunare, o etapă înaintea explorării planetei Marte.

”Sperăm puternic ca această misiune să marcheze începutul unei ere în care fiecare (...) să privească Luna şi să o considere ca pe o destinaţie deplină”, a subliniat Christina Koch, care va fi prima femeie care va participa la un zbor lunar.

”PROVOCARE”

Însoţitorii săi, Victor Glover şi Jeremy Hansen, vor deveni, la rândul lor, primul bărbat aforamerican şi primul neamerican care călătoresc până la astru.

Numită în onoarea zeiţei gemene a lui Apolo (Apollo în engleză), această misiune are loc sub presiunile implicite ale Chinei, care are ambiţia să meargă pe Lună până în 2030.

Motivele unei întoarceri pe Lună - în afară de mizele geopolitice, strategice şi ştiinţifice - sunt numeroase, declară AFP astonautul canadian Joshua Kutryk.

Însă acest lucru arată totodată ”că suntem în continuare capabili să acceptăm acest fel de provocare, să reuşim lucruri cu adevărat dificile”, subliniază el.

Aventura este într-adevăr riscantă, deoarece nava spaţială nu a transportat niciodată pe nimeni şi urmează să ajungă la Lună, la peste 384.000 de Terra - adică de o mie de ori mai departe decât Staţia Spaţială Internaţională (ISS).

”Fiecare va trebui să se asigure că munca sa este încununată de perfecţiune”, altfel consecinţele ar putea să fie fatale, subliniază o fostă astronaută-şefă a NASA, Peggy Whitson.

MIRACOL

În cazul vreunei probleme tehnice de ultim moment sau al unor condiţii meteorologice neoptime - un lucru care nu e tocmai rar în Florida -, lansarea poate fi amânată în zilele următoare.

Agenţia spaţială americană mizează mult.

Obiecitvul întoarcerii pe Lună în 2028 îi face pe experţi să se îndoiască, deoarece astronauţii vor avea nevoie de un aselenizator care este în continuare în curs de dezvoltare de către întreprinderile miliardarilor Elon Musk şi Jeff Bezos.

Până atunci, NASA speră să reuşească să reproducă miracolul lui Apollo 8, care a oferit, în Ajunul Crăciunului, în 1968, un moment rar de comuniune şi de speranţă, după un marcat de revolte rasiale, Războiul din Vietnam şi asasinatele lui Robert F. Kennedy şi Martin Luther King.

Un miliard de oameni a urmărit la televizor la periplul lui Frank Borman, Jim Lovell şi Bill Anders.

Ei au imortalizat celebrul ”Răsărit al Terrei” şi au ”salvat 1968”, potrivit vorbelor unei americance de atunci.

După 58 de ani, în timp ce ţara traversează o nouă perioadă de fracturi şi incertitudini, echipajul Artemis 2 va încerca, la rândul său, să inspire.

”V-o garantez, anul ăsta veţi vedea mai mulţi copii deghizaţi în astonauţi de Halloween decât aţi văzut de mult timp”, promite şeful NASA numit de către Donald Trump, Jared Isaacman.