Suedezii sunt chemaţi la urne duminică pentru alegerile parlamentare, care capătă valoarea unui referendum pentru sau împotriva intrării extremei drepte în guvern într-o ţară considerată cândva una dintre cele mai progresiste din Europa, relatează Reuters.
Secţiile de vot se vor deschide la ora 06:00 GMT (9:00, ora României) şi se vor închide la ora 18:00 GMT (21:00, ora României).
Incertitudinea planează asupra rezultatului scrutinului, în condiţiile în care diferenţa s-a redus între blocul de centru-stânga, considerat învingător acum câteva săptămâni, şi dreapta aflată la putere, aliată cu Democraţii din Suedia, o formaţiune antiimigraţie cu rădăcini în mişcarea neonazistă.
Sondajele de opinie arată că alianţa de opoziţie de centru-stânga se află uşor în frunte, Magdalena Andersson, din partea Social-Democraţilor, fiind favorită pentru a deveni din nou prim-ministru după patru ani petrecuţi în opoziţie, însă avantajul blocului său s-a redus considerabil în ultimele zile ale campaniei.
În căutarea unui al doilea mandat consecutiv, la rândul său, prim-ministrul Ulf Kristersson, liderul Partidului Moderaţilor (conservator), a promis să ofere portofolii ministeriale partidului lui Jimmie Akesson, care, de la alegerile parlamentare din 2022 şi după ce a obţinut un scor de peste 20%, a susţinut până acum guvernul în Parlament fără a face parte din executiv.
„Am convenit să facem campanie pe baza unui program care vizează formarea unui guvern de majoritate comun, pe care eu îl voi conduce”, a explicat Ulf Kristersson la sfârşitul lunii august pentru Reuters.
Prim-ministrul în exerciţiu afirmă că prin cooperarea sa cu Partidul Democraţilor, începând din 2022, Suedia a putut să înregistreze o creştere economică puternică, să scadă preţurile la energie şi alimente, să reducă violenţa bandelor şi să aducă numărul solicitanţilor de azil la un nivel istoric scăzut.
În ultimii patru ani, guvernul a eliminat statutul de rezident permanent pentru refugiaţi, care pot fi acum expulzaţi pentru „comportament necorespunzător”, şi a înăsprit condiţiile de acordare a ajutoarelor sociale.
Numărul solicitanţilor de azil a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii patruzeci de ani, dar, deşi Ulf Kristersson doreşte acum să se concentreze pe politica de integrare, Partidul Democraţilor din Suedia (SD) vrea să meargă mai departe.
„În Suedia se aplică cultura suedeză, limba suedeză, legile suedeze, normele suedeze, morala suedeză şi tradiţiile suedeze”, insistă deputatul SD Mattias Karlsson, apropiat al lui Jimmie Akesson. „Dacă nu poţi să accepţi asta, trebuie să-ţi găseşti un alt loc unde să trăieşti”, spune el.
Pentru unii analişti, intrarea în guvern a partidului de extremă dreaptă, care şi-a prezentat anul trecut scuze oficiale pentru legăturile sale istorice cu nazismul şi antisemitismul, ar confirma succesul procesului de „de-demonizare” condus de Jimmie Akesson.
„Aceste alegeri sunt un referendum în privinţa Partidului Democraţilor din Suedia, pentru a afla dacă vom continua sau nu să ne îndreptăm pe o pantă de extremă dreaptă”, estimează comentatorul politic Jan Guillou.
Măsuri pe care mulţi suedezi le-ar fi considerat acum zece ani ca o respingere a valorilor progresiste ale ţării au fost acceptate acum de o mare parte a spectrului politic, în special înăsprirea politicii în materie de imigraţie.
Dreapta şi stânga converg asupra unor puncte esenţiale în ochii alegătorilor, precum consolidarea sistemului de protecţie socială, continuarea sprijinului acordat Ucrainei, reînarmarea ţării sau măsurile în favoarea puterii de cumpărare.
„Cred că veţi asista la o normalizare treptată a Democraţilor din Suedia”, afirmă Lars Tragardh, un istoric care a supervizat publicarea, anul trecut, de către guvern, a unei liste ce cuprindea valorile patrimoniului cultural suedez, considerată de detractorii săi ca fiind prea restrictivă şi exclusivistă.
Opopoziţia denunţă, dimpotrivă, riscul ca Suedia să-şi schimbe faţa.
„Dacă Democraţii din Suedia ar intra în guvern, acest lucru ar avea un impact extrem de negativ asupra idealurilor progresiste ale ţării noastre”, se teme Birgitta Ohlsson, ministrul afacerilor europene între 2010 şi 2014, în prezent deputată a Partidului de Centru, una dintre cele patru formaţiuni ale blocului de centru-stânga. „Am observat deja efectele atunci când se aflau în afara guvernului, iar acum ar fi de zece ori mai rău”, crede ea.
Într-un mesaj de campanie publicat pe reţelele sociale, şefa blocului de stânga, fostul prim-ministru social-democrat Magdalena Andersson, crede că alegerea alegătorilor nu se va referi la numirea lui Ulf Kristersson în funcţia de prim-ministru, ci la faptul dacă Democraţii din Suedia vor modela politica ţării în materie de apărare, educaţie, cultură şi finanţe. „Ar fi o Suedie cu totul diferită”, a avertizat ea.
În cazul unei victorii, Magdalena Andersson va trebui să facă faţă unei provocări majore: formarea unei coaliţii stabile între partidul său, Verzii, Partidul de Stânga şi Partidul de Centru. Deşi cele patru partide sunt, în general, de acord asupra mai multor aspecte, precum creşterea prestaţiilor sociale şi a cheltuielilor publice, ele au opinii divergente cu privire la alte chestiuni cheie, cum ar fi impozitarea miliardarilor sau construirea de noi centrale nucleare, iar Partidul de Centru refuză să facă parte din acelaşi guvern cu Partidul de Stânga.




























