Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski nu va participa la o Conferinţă privind Reconstrucţia Ucrainei organizată în acest an în Polonia, anunţă marţi autorităţile ucrainene, în contextul unor tensiuni cu Varşovia pe tema memoriei celui de-al Doilea Război Mondial, relatează AFP.
"Eu voi conduce delegaţia ucraineană şi întreaga noastră activitate la Conferinţa Reconstrucţiei Ucrainei 2026, la Gdansk", anunţă şefa Guvernului Iulia Svîrîdenko.
Ea a confirmat astfel că Volodimir Zelenski nu va participa la această Conferinţă care se deschide joi.
La Conferinţă urmează să participe oficiali politici şi actori economici - în principal europeni -, care vor discuta despre reconstrucţia de după războiul cu Rusia.
Însă reuniunea este eclipsată, de mai multe săptămâni, de tensiuni legate de trecut.
Preşedintele naţionalist polonez Karol Nawrocki, care coabitează cu Guvernul liberal al lui Donald Tusk, a anunţat săptămâna trecută că-i retrage cea mai înaltă distincţie poloneză - Ordinul Vulturului Alb - omologului său ucrainean Volodimir Zelenski.
Nawrocki a făcut acest anunţ după ce Zelenski a decis, la sfârşitul lui mai, să dea unei unităţi militare numele de Armata Insurecţională Ucraineană (UPA).
Acesta este numele unei organizaţii naţionaliste, înfiinţate în 1942, considerată de către Polonia responsabilă de moartea a peste 100.000 de polonezi.
În Ucraina - unde această mişcare clandestină a operat până în anii '50 împotriva puterii sovietice, dar ai cărei membri au participat la Holocaust - ea este glorificată pentru lupta de independenţă a ţării faţă de Moscova.
Această idee rezonează puternic în mulţi ucraineni, de la începutul, în 2022, a invaziei ruse a Ucrainei.
În urma deciziei lui Nawrocki, Zelenski a trimis decoraţia înapoi, în acest weekend.
Gestul său a fost urmat de către foşti trei preşedinţi ucraineni - Leonid Kucima, Viktor Ianukovici şi Petro Poroşenko -, într-o demonstraţie de unitate politică extrem de rară în Ucraina.
APEL LA "DEZESCALADARE"
Zelenski i-a acuzat pe liderii politici polonezi de faptul că caută să câştige "puncte politice" şi să alimenteze o atmosferă antiucraineană.
El a mulţumit însă poporului polonez pentru susţinerea Ucrainei, de la începutul războiului.
Varşovia a fost unul dintre principalii susţinători ai Kievului începând din 2022, servind ca loc de primire a sute de mii de refugiaţi ucraineni şi drept platformă logistică majoră a ajutorului din Occident.
Conferinţa Reconstrucţiei - organizată anterior la Roma, Berlin şi Lugano - a devenit o reuniune internaţională importantă în mobilizarea donatorilor Ucrainei.
Varşovia îşi prezintă rolul de gazdă drept un succes politic şi economic - sperând să-şi poziţioneze astfel întreprinderile în viitoarea reconstrucţie a Ucrainei.
Guvernul polonez vrea de asemenea să-şi consolideze statutul de vecin şi aliat al Kievului, îngrijorat de faptul că este marginalizat de către marile capitale din Europa Occidentală în eventuale negocieri în vederea unei soluţionări a conflictului.
Premierul proeuropean Donald Tusk, un susţinător ferm al Ucrainei, care se află într-un conflict permanent cu Nawrocki, a făcut un apel la "dezescaladare", plasând în acelaşi timp responsabilitatea iniţială a acestor tensiuni pe umerii Kievului.
Zelenski a subliniat, la rândul său, că Ucraina joacă rolul de scut al flancului de est al NATO şi al Uniunii Europene (UE) împotriva Rusiei.
"Noi apărăm Polonia, noi apărăm Europa în acest moment, şi nu invers. Militarii noştri le apără, iar ucraineni mor", a declarat duminică Volodimir Zelenski.
El a spus că combatanţii i-au cerut să dea acest nume unităţii lor şi că a semnat "sute" de decrete similare.
El a subliniat că nu le dictează niciodată militarilor săi "ceea ce-i place sau nu".
INCIDENTE ANTIUCRAINENE
Memoria UPA - ca mişcare antisovietică şi care a luptat împotriva dominaţiei ruse - a fost retrezită în Ucraina de la începutul invaziei, o evoluţie criticată atât de către Varşovia, cât şi de Moscova, care-i consideră pe aceşti combatanţi mai degrabă drept nişte criminali de război şi colaboratori nazişti.
Volodimir Zelenski îi acuză pe unii lideri polonezi de faptul că încearcă să exploateze această criză în scopuri electorale, cu un an înaintea alegerilor legislative.
Polonia găzduieşte în prezent peste 1,5 milioane de ucraineni, atât refugiaţi după 2022, cât şi muncitori migranţi.
În Polonia au avut loc recent mai multe incidente antiucrainene.
"Voi radicalizaţi societatea. Unde va conduce această ură socială?", a acuzat Volodimir Zelenski.
În Polonia, acţiunea UPA este văzută drept o epurare etnică menită să creeze un teritoriu ucrainean omogen.
Ea este considerată un genocid.
Ucraina recunoaşte masacrele din regiunea Volînia (vest), însă respinge cuvântul "genocid", preferă să vorbească despre un conflict tragic în contextul războiului şi evocă mii de ucraineni ucişi în acelaşi timp de către polonezi.
Istorici ucraineni consideră că politica represivă a Varşoviei împotriva ucrainenilor în aceste teritorii - care se aflau sub control polonez în anii '30 - a contribuit la ascensiunea sentimentelor antipoloneze.




























