Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski îndeamnă la creşterea presiunilor asupra omologului său rus Vladimir Putin, în urma atacului de joi de la Kiev, soldat cu cel puţin 23 de morţi, relatează AFP.
În pofida întâlnirii sale cu Donald Trump, la 15 august, în Alaska, ”Putin nu a făcut ceea ce a spus. Este timpul să acţionăm şi să transmitem un semnal puternic”, a declarat Zelenski într-o dicuţie prin videoconferinţă cu lideri europeni.
”Trebuie să menţinem presiunea” în vederea unei întâlniri între Ucraina şi Rusia, pe al cărei principiul Putin l-a acceptat în urma viziteio sale la Anchorage, a insistat el în această reuniune cu liderii Poloniei, Letoniei, Estoniei şi Danemarcei.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Zelenski a subliniat că atacurile de mare amploare în capitala ucraineană, în noaptea de miercuri spre joi, arată urgenţa de a acţiona.
Acestea s-au soldat cu 23 de morţi - inclusiv patru copii - şi aproximativ 50 de răniţi, potrivit unui nou bilanţ prezentat vineri de către Administraţia Militară de la Kiev.
Acest atac a provocat un val de indignare în Europa şi numai.
Preşedintele american Donald Trump s-a declarat ”nemulţumit”, dar ”nesurprins” de aceste bombardamente, potrivit purtătoarei sale de cuvânt, Karoline Leavitt.
Emisarul său special pentru Ucraina Keith Kellogg a denunţat joi ”atacuri teribile” care ameninţă ”pacea pe care preşedintele Statelor Unite încearcă s-o obţină”.
Acest atac a intervenit în contextul în care o echipă a lui Zelenski urmează să se întâlnească vineri, la New York, cu reprezentanţi ai Guvernului american.
Washingtonul a anunţat joi că a aprobat vânzarea către Ucraina a 3.350 de rachete cu rază lungă de acţiune şi echipamente conexe în valoare totală de 825 de milioane de dolari, iar Guvernul american a subliniat că acest lucru ar trebui să ajute Kievul să se apere mai bine.
Reprezentanţe ale Uniunii Europene (UE) şi Regatului Unit au fost avariate la Kiev de aceste atacuri. UE şi autorităţile britanice i-au convocat pe ambasadorii ruşi la Bruxelles şi Londra.
”AŞ FI FOST ÎNGROPAT”
Zelenski a acuzat Moscova de faptul că preferă ”să continue să omoare”, în loc să negocieze pacea.
El şi-a exprimat speranţa impunerii unor noi sancţiuni Moscovei şi le-a cerut partenerilor Kremlinului - ca China şi Ungaria, un stat memnbru UE - să adopte poziţii ferme împotriva Rusiei, care ocupă 20% din teritoriul Ucrainei.
Într-un cartier din estul Kievului, salvatori au scos mai multe cadavre dintr-o clădire rezidenţială complet distrusă, au constatat jurnalişti AFP la faţa locului.
”Dacă m-aş fi dus în adăpost cu un minut mai târziu, n-aş mai fi fost azi azi, aş fi fost îngropat”, a declarat Andrii, rănit la un ochi, al cărui apartament a fost spulberat.
În acest atac nocturn, forţe ruse au tras 598 de drone şi 31 de rachete împotriva Ucrainei, potrivit Forţelor Aeriene ucrainene.
Rusia ”nu se dă înapoi de la nimic” pentru a ”teroriza” Ucraina, a subliniat preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, care, într-o convorbire la telefon cu Donald Trump, i-a cerut la Vladimir Putin ”să vină la masa negocierilor”.
Putin ”omoară copii şi civili şi sabotează aspitaţiile de pace”, a denunţat premierul britanic Keir Starmer, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat ”atacuri smintite de o mare cruzime”.
Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dat asigurări joi că Rusia rămâne ”interesată” de negocieri de pace cu Ucraina, dar că îşi va continua bombardamentele atât timp cât nu-şi atinge ”obiectivele”.
”NIMIC REALIZAT”
La sfârşitul lui iulie, bombardamente ruse s-au soldat cu 30 de morţi la Kiev, într-unul dintre cele mai sângeroase atacuri în acest oraş.
Aceste atacuri l-au determinat pe Donald Trump să-şi crească presiunile asupra Moscovei, însă fără să reuşească să o convingă să accepte un armistiţiu, şi au condus la întâlnirea sa cu omologul său rus în Alaska.
După acest summit, preşedintele american anunţa că vrea să pregătească o reuniune faţă în faţă între şefii de stat rus şi ucrainean, însă această perspectivă pare să se îndepărteze.
Înaintea încheierii unui ipotetic acord de pace, Ucraina vrea să obţină garanţii de securitate de la Occident care să descurajeze Kremlinul de la orice nou atac.
Pentru a-şi pune capăt asaltului, Rusia cere, în ceea ce o priveşte, ca Ucraina să-i cedeze patru regiuni ocupate parţial, plus Crimeea anexată în 2014 şi să renunţe să adere la NATO. Kievul consideră aceste pretenţii inacceptabile.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
