Statele Unite şi Rusia au pus capăt vineri Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), un tratat de dezarmare nucleară, cele două părţi acuzându-se reciproc de faptul că sunt vinovate de moartea acestui text bilateral emblematic încheiat în timpul Războiului Rece, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Fără să constituie o surpriză, după şase luni de dialog al surzilor şi de acuzaţii reciproce de încălcări, cele două puteri au lăsat să expire ultimatumul lansat de administraţia lui Donald Trump în februarie, fără să-şi schimbe poziţiile.

”Retragerea Statelor Unite, conform articolului XV al tratatului, intră în vigoare astăzi (vineri), pentru că Rusia nu a revenit la respectarea totală şi verificată” a documentului, a declarat, într-un comunicat, şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo, de la Bangkok, unde asistă la reuniuni regionale.

Cu câteva minute mai devreme, Ministerul rus de Externe a luat act de sfârşitul acestui acord-cheie ”la iniţativa” Washingtonului, propunând din nou, în paralel, un ”moratoriu asupra desfăşurării de armament cu rază de acţiune intermediară”.

Washingtonul şi-a suspendat, la începutul lui februarie, participarea la Tratatul INF, acuzând Moscova de faptul că fabrică rachete care nu respectă tratatul. Această suspendare a deschis o perioadă de tranziţie de şase luni care s-a încheiat vineri.

O NOUĂ CURSĂ A ÎNARMĂRII?

Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) - care abolea o întreagă clasă de rachete cu capacitate nucleară şi o rază de acţiune intermediară (500-5.500 de kilometri) - a permis eliminarea rachetelor ruse de tip SS20 şi americane Pershing desfăşurate în Europa în toiul Războiului Rece.

”Statele Unite au evocat îngrijorările pe care le au pe lângă Rusia încă din 2013”, a amintit Mike Pompeo, care se bucură de ”susţinerea deplină” a statelor membre NATO. Însă Moscova a ”respins în mod sistematic, timp de şase ani, eforturile americane pentru ca Rusia să respecte din nou” acest text, a adăugat el.

Rachetele ruse vizate - Novator, de tip 9M729, SSC-8 în nomenclatura NATO - reprezintă, în opinia lui Pompeo, o ”ameninţare directă” la adresa americanilor şi aliaţilor lor, în pofida faptului că Rusia dă asigurări că acestea au o rază de acţiune maximă de 480 de kilometri.

Secretarul de Stat american adaugă că autorităţile ruse nu au profitat, în ultimele şase luni, de ”ultima şansă” de a salva acordul. Mai multe discuţii între cele două puteri rivale s-au încheiat cu eşecuri din februarie.

Sfârşitul Tratatului INF risc să deschidă o nouă cursă a înarmării.

”Noi vom face ceea ce este în interesul nostru”, avertiza noul secretar american al Apărării Mark Esper, în timp ce preşedintele rus Vladimir Putin a promis deja noi rachete.

În fapt, Pentagonul se bucură de faptul că-şi poate moderniza arsenalul, cu scopul de a contracara puterea Chinei, care caută să-şi afirme supremaţia militară în Asia.

”Cea mai mare parte a aresenalului chinez este alcătuit din rachete cu rază intermediară (de acţiune), iar noi trebuie să ne asigurăm că avem aceleaşi capacităţi, dacă din nefericire ar trebui să intrăm în conflict cu ei”, sublinia Esper.

Iar de partea rusă, Kremlinul nu este tocmai nemulţumit să se debaraseze de un instrument considerat în avantajul Washingtonului

La Bruxelles, NATO a subliniat că nu vrea să se angajeze într-o nouă cursă a înarmării, dar că va face însă în aşa fel încât ”capacitatea sa de disuasiune să rămână credibilă”.

”Lumea va pierde un instrument preţios împotriva războiului nuclear”, şi-a exprimat regretul, încă de joi, secretarul general al ONU Antonio Guterres, reiterând îngrijorări exprimate de către europeni, în pofida faptului că aceştia acuză la unison Moscova de faptul că a încălcat tratatul.

NICIO PROMISIUNE

Mike Pompeo a dat însă asigurări că administraţia Trump doreşte să inaugureze ”o nouă eră a controlului armamentului”, care depăşeşte cadrul bilateral americano-rus şi priveşte, de asemenea, China - o propunere care pare să nu intereseze Beijingul în acest stadiu.

”Rusia ar vrea să facă ceva pe tema unui tratat nuclear. Eu sunt de acord”, a tunat joi, fără să facă alte precizări, preşedintele american Donald Trump. ”Ei ar vrea ceva şi eu la fel”.

În prezent se mai află în vigoare un singur acord nuclear bilateral între Moscova şi Washington - Tratatul START, care menţine arsenalele nucleare ale celor două ţări sub nivelul din timpul Războiului Rece, a cărui ultimă versiune expiră în 2021.

”Şansele ca el să fie prelungit sunt sabe. În aceste condiţii, nimic nu va mai limita noua cursă a înarmării nucleare între Statele Unite şi Rusia”, preconizează cercetătorul Alexandre Saveliev într-un editorial al Consiliului Rus al Afacerilor Externe, un institut public de reflecţie.

În ceea ce priveşte propunerea rusă de aplicare a unui moratoriu asupra desfăşurării de armament nuclear interzis de acest document din Războiul Rece, Rusia a sugerat imediat că ea nu crede în promisiunile NATO.

Administraţia Trump a promis, la rândul său, să nu desfăşoare noi rachete nucleare în Europa, însă nu a făcut vreo promisiune cu privire la desfăşurarea rachetelor convenţionale.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.