Statele Unite au promis joi să continue lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI), aliaţilor lor zguduiţi de răzgândirile succesive ale lui Donald Trump în Siria, însă le-au cerut în schimb să-şi repatrieze combatanţii încarceraţi în zonă, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Trebuie să continuăm lupta împortriva SI”, a lansat şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo în deschiderea unei reuniuni cu omologii săi din cadrul coaliţiei internaţionale antijihadiste.

Această coaliţie a permis eradicarea, în primăvară, a ”califatului” teritorial instaurat în 2014 de către organizaţia jihadistă, într-un vast teritoriu, de o parte şi de alta a frontierei dintre Siria şi Irak.

Washingtonul a obţinut un nou succes prin moartea liderului SI, Abu Bakr al-Baghdadi, într-o operaţiune americană în Siria, la sfârşitul lui octombrie.

”Statele Unite vor continua să conducă această coaliţie şi lumea în acest efort esenţial securităţii noastre”, a promis el, pentru a face ”astfel încât SI să nu mai revină niciodată”.

Franţa a cerut o reuniune de urgenţă a coaliţiei, după criza provocată la începutul lui octombrie de o nouă ofensivă a Turciei în nord-estul Siriei.

Anunţând retragerea forţelor americane, preşedintele Statelor Unite a lăsat drum liber operaţiunii turce, care viza forţele kurde, aliate ale americanilor în lupta antijihadistă.

De atunci, Trump şi-a schimbat direcţia în mai multe rânduri şi a sfârşit prin a anunţa o meninţinere a unei ”forţe reziduale” în Siria, cu scopul de a ”proteja” câmpuri de petrol.

600 DE MILITARI

Aliaţii săi, mai ales europenii, aşteptau astfel o clarificare cu privire la strategia americană. Celelalte ţări care au oameni în Siria, ca Franţa, vor să ştie ce vor face Statele Unite înainte să decidă cu privire la viitorul propriei participări.

În aceste ultime zile, membrii administraţiei Trump au depus, astfel, eforturi, să le dea asigurări.

Secretarul american al Apărării Mark Esper a precizat că Pentagonul urmează să menţină aproximativ 600 de militari în Siria, în pofida retragerii totale anunţate o vreme de către preşedinte.

La fel, toţi oficialii americani dau asigurări că principala misiune a acestor 600 de militari rămâne lupta împotriva SI - după ce trimiterea la protecţia câmpurilor petroliere i-a înfuriat pe unii aliaţi.

”Ne-am redesfăşurat unele dintre trupe în nord-estul Siriei şi, mai larg, în regiune, pentru a face astfel încât SI să nu renască niciodată din propria cenuşă şi să-l împiedicăm să recucerească câmpurile petroliere”, a declarat Mike Pompeo, încercând să concilieze aceste două misiuni.

Un oficial american de rang înalt s-a vrut şi mai explicit - forţele americane se află acolo pentru ”a lupta împotriva terorismului”, iar necesitatea ca SI să nu cucerească puţurile de petrol este doar o ”misiune secundară”.

La Washington, miniştrii din cadrul coaliţiei anti-SI urmau să-şi etaleze din nou disensiunile în spinoasa problemă a jihadiştilor străini deţinuţi în Siria de către forţele kurde.

Ofensiva turcă a amintit precaritatea situaţiei acestora.

”DIVERGENŢE” ÎN NATO

”Membrii coaliţiei trebuie să repatrieze miile de combatanţi terorişti străini aflaţi în prezent în detenţie şi să-i judece cu privire la atrocităţile pe care le-au comis”, a pledat din nou Mike Pompeo.

Însă această cerere se loveşte de refuzul multor ţări, inclusiv al Fraţei, de a-şi lua înapoi cetăţenii care au luptat în rândul jihadiştilor, pentru a nu răni o opinie publică încinsă de atentatele comise în ultimii ani în Europa.

”În Europa, numai Bosnia şi Kosovo au repatriat jihadişti, iar Italia a luat unul”, a declarat un oficial american de rang înalt, care se declară ”foarte îngrijorat”.

Toate aceste probleme cu privire la soarta jihadiţtilor străini, în urma deciziilor Ankarei şi Washingtonului, ambele membre NATO, au lăsat urme în Alianţa Nord-Atlantică, aşa cum a recunoscut secretarul ei general Jens Stoltenberg.

”Fiecare ştie că există divergenţe în rândul aliaţilor din NATO pe tema situaţiei la faţa locului”, a declarat el joi - un eufemism în contextul în care preşedintele francez Emmanuel Macron a apreciat că NATO se află în stare de ”moarte cerebrală” în urma episodului turco-sirian.

Cu toate acestea, în urma unor presiuni până în tabăra sa republicană de a se distanţa de Turcia, Trump s-a declarat un ”mare fan” al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, pe care l-a primit miercuri la Casa Albă.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.