Dr. Bogdan Dorobăţ, medic primar radiologie intervenţională la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, a explicat pentru News.ro care este adresabilitatea spre unitatea sanitară, de unde ajung pacienţii care suferă un accident vascular cerebral, dar şi cum sunt gestionate aceste cazuri faţă de cum se întâmpla în urmă cu zece ani, de când au început să fie realizate la Spitalul Universitar trombectomiile, intervenţii minim invazive esenţiale pentru salvarea pacienţilor care suferă un AVC pe vasele mari de sânge. Dr. Bogdan Dorobăţ relatează că, în momentul în care se dă alarma de AVC, întreaga echipă ştie ce are de făcut, faţă de perioada de început existând un anumit automatism. Pentru că pacientul cu AVC trebuie să ajungă în sala de intervenţie foarte repede pentru a fi salvat, până la venirea medicului la spital pacientul este deja pregătit pentru procedură.
Foarte multe dintre intervenţii au loc în afara pogramului de lucru, spune dr. Bogdan Dorobăţ.
Medicul face radiologie intervenţională de 25 de ani şi trombectomii de 10 ani. Anul acesta, medicul împreună cu echipa sa au avut în grijă şi două paciente tinere, una în vârstă de 25 de ani, aflată la limită, într-o situaţie foarte gravă, şi alta în vârstă de 20 de ani. Ambele au fost salvate la Spitalul Universitar, iar cea mai mare mulţumire a medicului este atunci când îşi vede pacienţii bine, dar şi când reuşeşte alături de echipa sa să pregătească noi medici specialişti care să lucreze în alte centre specializate din ţară.
În primele 9 luni ale acestui an, au fost realizate în 13 centre din ţară şi din Capitală peste 1200 de trombectomii, cele mai multe dintre ele fiind realizate la Spitalul Universitar din Capitală, peste 430.
Redăm integral interviul acordat de Dr. Bogdan Dorobăţ pentru News.ro:
De unde ajung pacienţii aici, la Spitalul Universitar?
Pacienţii vin în primul rând din Bucureşti, dar şi din judeţele învecinate. Primim solicitări de la spitalele din Bucureşti, Floreasca, Elias, Militar, Fundeni, şi din judeţele învecinate, dar acolo e o problemă. Nu mai au neurologi, nu mai au linie de gardă de neurologie, Ploieştiul nu mai are linie de gardă de neurologie de nişte ani şi trimite pacienţii la Târgovişte, care a reuşit să aibă o linie de gardă cât de cât rezonabilă şi care ne trimite pacienţi. Piteştiul trimite foarte puţin, Buzăul trimite foarte puţin, sunt judeţe destul de triste în jurul Bucureştiului, Teleorman, Ialomiţa, majoritatea dintre ele nu au linie de gardă de neurologie.
Cât este de dificil să gestionezi acum cazurile de accident vascular cerebral?
Este dificil, nu mai este la fel de dificil ca la început, echipa s-a mărit, există rezidenţi, există oameni la pregătire, s-a intrat într-un anumit automatism şi rutină a echipei şi nu mai e ca la început. La început eram aproape singur şi era greu şi cu partea de asistenţi. În momentul de faţă, un avantaj al nostru este că avem linie de gardă de asistenţi non stop şi când se dă alarma de trombectomie, pacientul este deja dus în sală, este pregătit, până ajungi tu de acasă. Pentru că o mare parte din aceste intervenţii sunt în afara programului de lucru, undeva peste 80% din intervenţii sunt în afara programului legal de lucru. Oficial terminpm la 1.30, nu plecăm niciodată la 1.30, dar mulţi pacienţi sunt după ora trei, sâmbăta, duminica, sărbători legale şi e foarte important ca în momentul în care se dă alarma pacientul să meargă deja spre angiografie, să fie pus în sală şi pregătit de asistentul care e de gardă şi, când ai ajuns tu la spital, câştigi nişte minute bune în primul rând pentru pacient.
Când se dă alarma, se scrie pe grup, vedem cine vine, nu vin eu de fiecare dată, ar fi chiar imposibil, dar în multe situaţii vin şi eu sau vin dintre colegii mei, vin dintre rezidenţi sau oamenii care sunt la pregătire, la curs şi lucrurile decurg bine, s-a intrat într-un automatism.
Ce înseamnă un accident vascular cerebral, de câte feluri este?
Este foarte simplu, în esenţă, e mai complicat de realizat. Accidentul vascular cerebral este de două tipuri: hemoragic şi ischemic. Hemoragic este când ţi se sparge un vas de sânge în cap, ischemic, când se ocluzionează, când se închide, când se înfundă vasul de sânge şi trebuie desfundat. Pentru că zona respectivă de creier nu primeşte sânge şi o să moară, repede, la nivel de ore şi trebuie intervenit cât de repede se poate.
Intervenţia aceasta se adresează pacienţilor gravi, care au vase mari închise, cum e artera carotidă, de exemplu, nu ne referim la vase mici, se scoate cheagul de sânge, se intervine cu nişte dispozitive, nişte tuburi, un fel de stenturi, pur şi simplu se desfundă ţeava, cum spunem noi, suntem nişte băieţi de la instalaţii.
De cât timp faceţi această meserie?
Radiologie intervenţională fac de 25 de ani, trombectomii într-un mod constant de vreo 10 ani. Acum 10 ani au apărut nişte studii la nivel internaţional care au spus că asta este intervenţia care va salva pacienţii şi noi, imediat cum au apărut aceste studii care au schimbat modul de abordare al accidentului vascular cerebral ischemic, am început să facem aceste intervenţii.
Ce vedeţi în cazul pacienţilor tineri?
Pacienţii tineri ne impresionează şi dacă ei merg bine, pentru noi este o mare bucurie. Avem anul acesta două fete tinere, una de 25 de ani venită de la Ploieşti, şi care a fost pe o mare muchie de cuţit pentru că dacă mai întârzia ceva timp situaţia ar fi fost dramatică, chiar tragică, şi un alt caz, de la Râmnicu Vâlcea, o fată de 20 de ani care în urma unui traumatism rutier a suferit o disecţie a carotidei, un fel de strivire a vasului şi s-a închis şi a ajuns la noi în timp util, s-a reparat vasul de sânge, ea este foarte bine, am văzut-o zilele trecute, 99% este recuperată din punct de vedere neurologic.
Care sunt cele mai mari mulţumiri ale dvs, în toţi aceşti ani?
Mulţumirile sunt multe, fiecare caz care îţi reuşeşte şi vezi pacientul că a mers bine din punctul tău de vedere, al intervenţiei, este o mulţumire. Iarăşi este un motiv de bucurie faptul că sistemul începe să funcţioneze, cel puţin în Spitalul Universitar lucrurile funcţionează foarte bine, de aceea avem şi acest număr mare de intervenţii, e un motiv de mândrie pentru noi dar nu neapărat. Asta ne arată că ar trebui să facă şi alte spitale, dar care nu reuşesc să facă din diferite motive. De aceea poate avem un număr mare de pacienţi comparativ cu centrele de specialitate de afară, dar acolo ei au mai multe centre şi automat pacienţii se distribuie pe mai multe centre.
Un alt motiv de mulţumire este că reuşim să pregătim noi specialişti cu care încercăm să construi un sistem la nivel naţional, să-i distribuim, să-i plasăm, să pregătim oameni din diferite centre universitare sau oraşe cumva să acoperim cât se poate de optim teritoriul naţional, cât mai mulţi pacienţi să beneficieze de acest tip de intervenţii. Momentan, sunt zone destul de mari din România care nu sunt acoperite, pacienţii aceia nu au nicio vină, doar au ghinionul că nu sunt situaţi mai aproape de un centru de specialitate. Am medic primar din Iaşi la pregătire, e un centru mare şi sperăm să înceapă să facă acest gen de intervenţii, mai am un medic primar neurochirurg de la Bacău, şi Bacăul ar putea să fie un centru unde să se facă acest gen de intervenţii, mai există alte două centre de pregătire în România, pe lângă Spitalul Universitar Bucureşti: la Târgu Mureş şi la Timişoara, şi acolo sunt oameni la pregătire, oameni de la Miercurea Ciuc, de la Suceava , de la Galaţi, vor fi pregătiţi minimum un an de zile şi sperăm că în centrele de unde vin să înceapă să se întâmple ceva în această direcţie.
Cum este progresul în specialitate?
Progresul în această specialitate este fabulos, este spectaculos în ultimii 20, 25 de ani, această trombectomie practic nu exista acum 10 ani şi acum e o explozie la nivel mondial şi se salvează mii de pacienţi zilnic şi asta înseamnă partea medicală, dar şi partea de tehnologie pentru că toate materialele astea, vă daţi seama, care ajung în cap sunt foarte fine, speciale, nu trebuie să se rupă, au anumite caracteristici. Tehnologia vine alături de medicină şi încearcă să ofere soluţii noi pentru pacient. Multe intervenţii nu se făceau acum 10 ani, acum 15 ani, o embolizare de anevrism, unde iarăşi sunt nişte materiale foarte fine, nu sunt mai mult de 20 de ani de când se fac, 10-20 de ani înseamnă puţin la scara evoluţiei umane şi în momentul de faţă se fac de rutină. Deja o parte importantă din chirurgie, să zicem, sau unele patologii vin deja spre radiologia intervenţională, se pot prăji anumite tumori, se pot emboliza, închide vasele de sânge, se pot face multe lucruri care în unele situaţii înlocuiesc actul chirurgical, în unele situaţii ajută pentru că o tumoră pe care o embolizezi pentru chirurg va fi mult mai uşor de scos, îi va sângera mult mai puţin, ea deja acolo se necrozeazaă, se fibrozează şi o scoate mult mai puţin şi multe alte lucruri, gândiţi-vă numai patologia vasculară, toţi am auzit de aceste stenturi, că se pun la inimă, la picioare, pe carotidă, oriunde ai un vas unde ai o stare pe depunerea de colesterol vii cu această proteză pe interiorul vasului de sânge, dilaţi vasul, vasul îşi revine oarecum la parametri normali, este o intervenţie într-un centru de rutină, undeva la jumătate de oră, ştiţi cum spun eu...chirurgul nici nu a terminat să se spele ca să intre în sală şi tu ai terminat intervenţia. Sigur, nu înlocuim chirurgia de fiecare dată, Doamne fereşte, au rolul lor foarte important.
Ce vă doriţi cel mai mult să fie schimbat în sistem?
Este clar că sunt schimbări faţă de acum 20 de ani, vin generaţii care duc mai departe toată această muncă, specialitate. Mi-aş dori alte spitale, dacă stăm şi ne utăm în ultimii 35 de ani nu am construit niciun spital mare cap coadă. Am lucrat afară şi colegii mei majoritatea au fost afară, au lucrat perioade mai scurte sau mai lungi, este o mare diferenţă, de acolo începe foarte mult, în momentul în care ai nişte spitale care arată corespunzător, când ai tot ce ai nevoie, poate o să fie puţin altfel. Până atunci ne descurcăm cu ce avem, aparatură avem, începe să fie, nu e o problemă, dar parcă ţi-ai dori spitale noi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
