Noua preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat într-un interviu acordat The Guardian şi altor patru ziare europene că un Brexit dur ar avea „consecinţe negative masive” atât pentru Marea Britanie, cât şi pentru UE şi a precizat că UE ar putea oferi ajutoare de urgenţă pentru naţiuni precum Irlanda, care ar putea resimţi efectele unui astfel de deznodământ.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Von der Leyen a afirmat că acordul retragerii la care au ajuns premierul britanic Theresa May şi negociatorul şef al UE, Michel Barnier, va rămâne baza viitoarelor discuţii.

„Nu dorim un Brexit dur, este un deznodământ negativ pentru ambele părţi. Avem un acord al retragerii bun”, a declarat ea.

Von der Leyen a afirmat că acordul nu este mort: „Nu, este un acord bun, care a fost negociat în concordanţă cu liniile roşii ale guvernului britanic”.

Ea şi-a reiterat viziunea că UE ar trebui să ia în considerare amânarea Brexitului, care este programat în prezent pentru 31 octombrie 2019 dacă „vor exista motive bune”.

„Un Brexit fără acord vine cu consecinţe negative pentru ambele părţi, fără să luăm în considerare ce înseamnă acest lucru pentru Irlanda. De aceea trebuie să facem tot pentru a ajunge la un Brexit ordonat. Şi de aceea dacă există motive bune pentru o amânare din partea prietenilor britanici, sunt dispusă să îi ascult”, a afirmat ea.

Von der Leyen a afirmat că un sistem european pentru acordarea de ajutoare sociale celor neangajaţi, după modelul unor măsuri implementate în Germania pentru a gestiona efectele crizei financiare din 2008, ar putea fi implementat pentru cele 27 de naţiuni din UE.

„Putem aplica această idee pentru întreaga Europă. În situaţia unui şoc extern precum un Brexit fără acord, care ar afecta puternic două sau trei ţări, acest sistem ar putea fi implementat”, a afirmat von der Leyen.

După ce a fost întrebată dacă Irlanda ar putea beneficia de acest sistem, ea a răspuns: „Nu pot să prezic. Dar este corect ca Europa să ajute statele membre care au fost afectat cel mai puternic”.

„Munca va începe. În dezbaterile mele cu grupările politice şi delegaţiile naţionale am găsit multă schimbare pentru o colaborare constructivă. Schimbările climatice, digitalizarea, economia, Brexitul, securitatea, comerţul, migraţia – avem treabă de făcut”, a declarat ea.

Ea a indicat o abordare mai nuanţată faţă de state precum Polonia şi Ungaria, care se află în conflict cu UE, blocul european acuzându-le că încalcă statul de drept.

„Cred că trebuie să ascultăm cu atenţie argumentele. De exemplu, polonezii spun, justificat, că au primit 1,5 milioane de persoane din Ucraina – o ţară care este gazda de mai mulţi ani a unui război hibrid în care oamenii încă mor. Nu putem ignora acest lucru”, a precizat ea.

„De asemenea, statele membre care vor să meargă mai departe cu schema de redistribuire a refugiaţilor au început deja procesul de găsire a soluţiilor. Dar în zone diferite, fiecare stat membru are nevoie de solidaritatea celorlalte. Trebuie să împărţim dificultăţile – poate în zone diferite pentru ţări diferite”, a afirmat von der Leyen.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.