Federaţia Română de Fotbal, prin FRF Intelligence Centre şi Professional Club Services, a prezentat un raport al Superligii la finalul ediţiei 2025-2026, o analiză din punct de vedere sportiv, economic, al asistenţei pe stadioane şi al audienţei TV.
SPORTIV
În sezonul 2025-2026, s-au marcat 792 de goluri (fără meciurile de baraj). Cea mai mare medie de goluri pe meci a fost în play-out (2,64), faţă de sezonul regular (2,55) şi play-off (2,00). Media de goluri marcate este superioară sezonului 2024-2025 cu 0,2 goluri pe meci. Plusul se observă şi la numărul de şuturi pe poartă, 8,3 pe meci în sezonul 2025-2026, faţă de 7,9 sezonul precedent.
Tranziţia în carieră
Conform analizei FRF IC, 26 de jucători şi-au început tranziţia la seniori în Superliga în acest sezon. Din aceştia, 5 (Biliboc Lorenzo, Kun Viktor, Popa Matei, Sima Cristian, Szabolcs Dusinszki) au şi completat-o, conform definiţiei propuse de European Football Clubs ("…procesul care începe odată cu debutul competitiv la prima echipă şi se încheie în momentul în care jucătorul acumulează 450 de minute competitive cumulate"). Cel mai tânăr debutant din sezon, dar şi singurul jucător născut în 2010 din competiţie este David Avram (FCSB). Toate statisticile jucătorilor U21 sunt disponibile aici.
Regula 5+6
1 echipă a respectat regula 5+6 în toate meciurile (Farul Constanţa).
10 echipe pentru care procentul depăşeşte 75% în Superliga (Farul, FCSB, Hermannstadt, Unirea Slobozia, FC Argeş, Rapid Bucureşti, Universitatea Craiova, UTA Arad, Metaloglobus, Petrolul). Totuşi, Rapid şi Petrolul nu au respectat regula în Cupa României. Toate detaliile despre regula 5+6 sunt disponibile aici.
6 echipe nu au respectat regula 5+6 în Superliga (Oţelul, Dinamo Bucureşti, Botoşani, U Cluj, CFR Cluj, Csikszereda Miercurea Ciuc), acestea au încălcat-o în peste 10 meciuri.
Timpul efectiv de joc
Timpul efectiv de joc a rămas de aproximativ 48 de minute pe meci, similar cu sezoanele precedente. În continuare, Superliga se situează sub nivelul competiţiilor europene, Europa League şi Europa Conference League, dar şi faţă de campionatele din top 5 competiţii monitorizate - Spania şi Italia, toate înregistrând timp efectiv de joc de peste 51 de minute.
SITUAŢIA ECONOMICĂ
Consolidare şi creştere a veniturilor
Veniturile operaţionale cumulate ale celor 16 cluburi din Superliga au atins în 2025 nivelul de 701 milioane RON (139 milioane EUR), în creştere cu 130 milioane RON faţă de 2024 - cel mai ridicat nivel din ultimii ani şi un semnal clar de dezvoltare la nivelul întregii ligi.
Această evoluţie este susţinută de mai multe motoare. Veniturile din competiţiile UEFA au crescut cu 68 milioane RON comparativ cu anul 2024 , atingând un maxim recent şi devenind a doua cea mai importantă sursă de venit a ligii. Sponsorizările şi publicitatea rămân principala sursă de venit (25% din total), urmate de drepturile TV (18%), veniturile UEFA (18%), subvenţiile autorităţilor (15%), bilete (13%) şi activităţi comerciale (5%). Structura veniturilor devine astfel tot mai echilibrată şi predictibilă, construită în mare măsură pe surse recurente.
Îmbunătăţirea eficienţei operaţionale şi disciplina salarială
Eficienţa operaţională a continuat să se îmbunătăţească. Rezultatul operaţional s-a situat la -121 milioane RON, în ameliorare cu 30 milioane RON faţă de 2024 şi la cel mai bun nivel din perioada post-pandemie. Pe partea de costuri, raportul salarii/venituri operaţionale s-a îmbunătăţit la 73%, faţă de 79% în 2024 - o corelare mai bună între cheltuieli şi capacitatea reală de generare a veniturilor.
Rolul veniturilor din transferuri
Un alt aspect important al anului este evoluţia veniturilor nete din transferuri, mai scăzute decât în anii anteriori (4 milioane RON / 0,8 milioane EUR la nivel de ligă). Această dinamică a influenţat rezultatul financiar global şi evidenţiază rolul semnificativ pe care această sursă îl are pentru cluburi.
Investiţii record în academii: peste 1 milion EUR per club
Un semnal extrem de pozitiv vine din zona investiţiilor în viitor. Cluburile au alocat 84,7 milioane RON (16,8 milioane EUR) pentru academii, în creştere cu 29% faţă de 2024, ceea ce înseamnă o medie de 5,29 milioane RON per club (aproximativ 1,05 milioane EUR). Este pentru prima dată când investiţia medie depăşeşte pragul de un milion de euro per club, confirmând o orientare strategică spre dezvoltarea internă. Primele cinci cluburi concentrează 58% din acest volum şi setează standardul de profesionalism pentru întreaga ligă: Universitatea Craiova, FCSB, FC Rapid, FK Csikszereda, Farul.
Profitabilitate pentru şase cluburi
Chiar dacă rezultatul net din transferuri a fost mai modest decât în anii anteriori, şase cluburi au încheiat exerciţiul financiar 2025 pe profit net: Universitatea Craiova, Universitatea Cluj, FCSB, FC Botoşani, FK Csikszereda şi Oţelul Galaţi. Este o confirmare că modele de business sustenabile există în Superligă şi că un parcurs sportiv echilibrat poate fi însoţit de stabilitate financiară.
Evoluţie solidă faţă de perioada pre-pandemie
Un element relevant pentru a înţelege progresul ligii este comparaţia cu perioada de dinaintea pandemiei. Raportat la 2019, veniturile totale au crescut cu 106%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 93%, într-un ritm mai temperat. Această diferenţă confirmă o evoluţie sănătoasă, în care creşterea este însoţită de o gestionare mai eficientă a resurselor.
ASISTENŢA PE STADION
Atmosfera din tribune a fost una dintre poveştile vizibile ale sezonului. Cele mai mari asistenţe absolute au fost atrase de derby-urile bucureştene, dar cel mai mare grad de umplere al stadionului vine de la Craiova.
Top 5 meciuri ca asistenţă:
Top 5 partide după gradul de umplere a arenei - toate la Craiova
Cea mai elocventă statistică a întregului sezon vine de pe "Ion Oblemenco". Cele cinci partide din Superliga cu cel mai înalt grad de umplere a stadionului s-au jucat toate la Craiova:
Universitatea Craiova domină absolut prezenţa în tribune: clubul oltean apare în 11 din cele 20 de meciuri din top 20 ca asistenţă, plus toate cele 5 locuri din top după gradul de umplere a arenei.
AUDIENŢA TV
Pe ecrane, sezonul a confirmat un tipar bine cunoscut, dar acum măsurat fără echivoc: FCSB rămâne motorul comercial al Superligii.
Top 5 meciuri ca rating TV (All 4+ naţional)
FCSB prezentă în toate primele 5 transmisiuni TV ale sezonului
Cele mai urmărite cinci meciuri ale Superligii o au pe FCSB protagonistă în toate cazurile. Mai mult, FCSB sau Universitatea Craiova sunt prezente în 19 din primele 20 de transmisiuni TV ale sezonului - doi piloni care, împreună, definesc oferta TV a Superligii.
Demografice - bărbaţii tineri urmăresc mai intens
Datele demografice spun o poveste suplimentară. La meciul FCSB - Rapid (etapa 21, 21 decembrie), rating-ul general All 4+ naţional a fost 6,9 - dar segmentul Bărbaţi 18-55 naţional a urcat la 9,7, cu aproape 41% peste rating-ul general (sursa Kantar). Concluzia: produsul Superligii este în continuare un magnet pentru publicul masculin tânăr-matur.
FRF Intelligence Centre & Professional Club Services
Prin intermediul departamentelor FRF Intelligence Centre şi FRF Professional Club Services, Federaţia Română de Fotbal sprijină cluburile prin instrumente de analiză comparativă, programe de dezvoltare organizaţională şi acces la bune practici relevante la nivel european.
Medikatv.ro
