Mai mulţi magistraţi, inclusiv Asociaţia Forumul Judecătorilor, susţin că adunarea generală a breslei, convocată pe tema modificărilor salariale, a fost transformată de CSM într-un instrument politic. Fără să le fi fost anunţate prin convocator, le-au fost prezentate în cadrul şedinţei în vederea unei decizii alte trei puncte diferite: două cu miză politică plus „încetarea activităţii instanţei”. Rezultatele votului, prezentat de CSM, sunt contestate şi catalogate drept „nereale”
"Proiectul (legii salarizării, n.r.) este în continuare la Guvern, probabil se va transmite în Parlament cândva, săptămâna viitoare, dar este o oportunitate ca noi să prezentăm problemele pentru că proiectul are numai probleme, este o glumă, în opinia mea, modul cum este constituit", vorbeşte repede Cosmin Sterea-Grossu, preşedintele delegat, al Tribunalului Bucureşti. Încearcă să justifice, în cât mai puţin timp, de ce a convocat prezenţa celor 176 de colegi marţi, 9 iunie, la ora 11.00.
Membrii celor nouă secţii fuseseră chemaţi în Sala de Festivităţi de la etajul patru al Tribunalului Bucureşti la Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului Bucureşti, convocată de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Conform convocatorului trimis pe 5 iunie, document semnat de Sterea-Grossu, consultat de News.ro, motivul era unul singur: "În contextul decredibilizării puterii judecătoreşti, pentru a-şi exprima punctul de vedere cu privire la observaţiile transmise de Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în raport de legea salarizării".
"În ideea aceasta, este foarte important să se vadă că nu este o singură instituţie (CSM sau ÎCCJ)", continuă expunerea preşedintelui delegat al Tribunalului Bucureşti.
"CSM şi Înalta Curte au transmis faptul că un guvern demis nu poate iniţia proiecte de lege", mai spune el.
Le arată apoi colegilor prezenţi că preşedintele ÎCCJ va avea coeficientul salarial cât al primarului general al capitalei şi "va avea salariul cât un manager de spital".
"Mai sunt multe probleme legate de cum sunt aşezate funcţiile noastre din perspectiva coeficientului de salarizare", susţine şi arată, timp de şase minute, care sunt principalele nereguli din proiectul legii salarizării, în viziunea sa ori a CSM
"Cam asta ar fi. Şi eu sunt deprimat de tot proiectul", concluzionează Sterea-Grossu. "Strategia sau discuţiile sunt în felul următor: să aşteptăm veştile de la Senat şi, în raport de asta, să vedem ce reacţie putem să avem, colegii de la Curţi (Curţile de Apel, n.r.) vorbeau de protest, inclusiv să oprim activitatea total, în instanţe. Dacă nu reuşim prin negociere, să ajungem la închisul uşii în instanţe, ceva fără precedent. Dacă este ceva asumat la nivelul întregului sistem judiciar, va avea un impact mult mai mare decât protestele despre care s-a văzut că nu sunt eficiente, că acum toate categoriile (sociale) fac proteste", arată care ar fi strategia pe termen scurt.
Declaraţiile sale au fost confirmate pentru News.ro de patru judecători, prezenţi în sala de discuţii.
Cele patru articole supuse la vot
După zece minute în care a vorbit despre problemele generate de noul proiect de lege a salarizării, aflat în dezbatere publică, Sterea-Grossu a trecut la partea finală.
"Vă citesc punctele pe care o să le votaţi: ", a spus el, prezentând următoarele puncte ce urmau să fie adoptate de adunarea judecătorilor:
"Art. 1 - Denunţă degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică.
Art. 2 - Solicită Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să efectueze toate demersurile instituţionale la nivel intern şi internaţional în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept prin oprirea de îndată a campaniei de discreditare a puterii judecătoreşti şi prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică.
Art. 3 - Respinge, ca inacceptabile, dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susţinând în integralitate observaţiile înaintate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii având acest obiect.
Art. 4 - Amână pentru o viitoare şedinţă a Adunării Generale luarea unei hotărâri privind încetarea activităţii instanţei".
Cât priveşte ultimul punct "deşi nu este bătut în cuie, este bun ca parte de discuţie sau punct de presiune pentru şedinţa de la Senat", a argumentat Sterea-Grossu.
"Să se vadă că cei care vin să dezbată, în numele justiţiei, au susţinerea corpului de judecători şi de procurori. Dacă nu se întâmplă nimic, asta urmează", a adăugat el.
Reacţia unor judecători prezenţi la Adunările Generale
"În convocator era scrisă doar problema salarizării, în Adunarea Generală nu s-au făcut dezbateri, ci s-au citit cele patru puncte", a relatat pentru News.ro unul dintre judecătorii prezenţi la întâlnirea de la Tribunalul Bucureşti cum a decurs aceasta..
"A întrebat (preşedintele Sterea-Grossu n.r.) cine e de acord şi o parte au ridicat mâna, credeau că e vorba de salarizare. Un coleg a spus că e împotrivă iar cei care am vrut să ne abţinem referitor la modul cum au formulat dispozitivul Adunării Generale practic nu ne-a mai dat posibilitatea să ne spunem punctul de vedere", a declarat pentru News.ro un alt judecător prezent la eveniment.
"Nu au numărat voturile din sală. Au fost 176 de persoane prezente, după ce una dintre ele a spus că e împotriva punctelor 1 şi 2, s-a închis şedinţa", a transmis pentru News.ro un alt magistrat prezent la Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului Bucureşti, care a susţinut că au fost mai mulţi care doreau să-şi exprime abţinerea.
Situaţii similare au avut loc şi la alte întruniri ale breslei, la diferite instanţe din ţară.
În Convocatorul din 8 iunie, judecătorii din cadrul Judecătoriei Ploieşti erau chemaţi tot pe 9 iunie, tot la prânz, pentru următoarea ordine de zi: "Exprimarea unui punct de vedere cu privire la observaţiile transmise de Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în raport de legea salarizării", conform documentului consultat de News.ro.
"În cadrul adunării generale la care am participat nu au fost dezbătute documente referitoare la persoane, jurnalişti, ONG-uri sau alte entităţi din afara sistemului judiciar", a scris pe Facebook judecătoarea Maria Rădulescu, de la Judecătoria Ploieşti.
"Nu au fost discutate liste de nume. Nu au fost analizate publicaţii. Nu au fost supuse votului documente care să inventarieze sau să evalueze persoane şi organizaţii din afara sistemului judiciar", a continuat ea.
"Cu toate acestea, ulterior, în spaţiul public a fost prezentată (printr-un comunicat CSM, n.r.) ideea că mii de judecători ar fi validat un document care conţine astfel de referiri", mai spune judecătoarea.
"Am rămas uimiţi de ce s-a discutat, este inadmisibil", a declarat judecătoarea Maria Rădulescu pentru News.ro. Întrebată dacă cele patru puncte au fost supuse la vot, a răspuns că "nu s-a discutat nimic în sensul ăsta. Preşedintele instanţei (Alexandru Badea, n.r.) ne-a transmis aşa: CSM-ul ne solicită sprijinul în vederea mandatării unor demersuri care vizează stabilirea credibilităţii actului de justiţie în raport cu presiunea politică, dar tot cu referire la salarii şi scăderea lor", a explicat Rădulescu.
"Majoritatea celor care au venit la şedinţă au avut reprezentarea punctului din convocator. Atât, în rest - nimic. Faptul că preşedintele a venit şi a spus că CSM-ul solicită sprijinul este o altă discuţie, dar nu s-au făcut referiri la persoane publice, ONG-uri, instituţii de presă - absolut nimic, nimic, nimic! ".
Cum a ajuns CSM de la problema salarizării la "existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei"
La solicitarea CSM, toate cele 239 de instanţe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) din ţară s-au întrunit, pe 9 iunie 2026, în adunările generale ale judecătorilor.
În toate cazurile consultate de News.ro, convocarea a vizat un singur punct: problema salarizării. Reacţia publică a CSM, consemnată în comunicatul de presă din 10 iunie, viza însă o altă direcţie.
"În şedinţa din data de 09 iunie 2026, Secţia pentru judecători a constatat existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei şi a decis apărarea independenţei judecătorilor", anunţa comunicatul CSM din 10 iunie.
"Măsura a fost adoptată ca urmare a realizării unei ample analize a acţiunilor şi poziţiilor publice ale clasei politice, ale mass media, ale unor ONG-uri şi persoane publice, cu impact asupra independenţei justiţiei, încrederii publice în actul de justiţie şi a imaginii puterii judecătoreşti în ansamblu începând din luna iulie a anului 2025 şi până în prezent, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului", mai transmitea CSM.
Conform instituţiei, "prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenţi (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcţie) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică.
Totodată, au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să realizeze toate demersurile naţionale şi internaţionale în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept, prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică.
De asemenea, adunările generale ale judecătorilor au respins ca inacceptabile dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susţinând în integralitate observaţiile înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii".
În plus, CSM anunţa că Hotărârea va fi comunicată spre informare Comisiei Europene, Parlamentului European, Reţelei Curţilor Supreme, a Inspecţiilor Judiciare şi a Consiliilor Judiciare, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi Asociaţiilor internaţionale ale judecătorilor (MEDEL, EAJ), Preşedintelui României, Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe în calitate de coordonator al aderării la OCDE.
Era anexat şi un raport de 77 de pagini în care erau incluse, în capitolul "Campanii de denigrare", articole de presă, materiale ale unor ONG-uri sau poziţii politice.
"Nu s-a discutat aşa ceva. Au fost zece minute (atât a durat Adunarea Generală la Judecătoria Ploieşti, n.r.), nu se puteau discuta cele peste 70 de pagini (ale raportului CSM n.r.) în cele zece minute", a declarat judecătoarea Maria Rădulescu de la Judecătoria Ploieşti pentru News.ro.
Şi magistraţii de la Tribunalul Bucureşti contactaţi de News.ro au transmis că întâlnirea a durat aproximativ un sfert de oră şi că nu s-a discutat nimic din raportul CSM de 77 de pagini.
Reacţia CSM, contestată de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România
"Este prezentată nereal (de către comunicatul de presă al CSM, n.r.) o susţinere cvasiunanimă, la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti, a acestui mesaj nespecific discursului magistraturii, cu atacuri la adresa unor partide politice, a reprezentanţilor unor organizaţii neguvernamentale, ziare şi site-uri de presă, persoane fizice indicate cu nume şi prenume, precum şi a unor asociaţii ale judecătorilor şi procurorilor incomode pentru emitent", a transmis Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, ca reacţie la comunicatul de presă al CSM din 10 iunie.
Cei 3.580 de judecători despre care CSM afirmă că "denunţă încercarea de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică" nu au votat un astfel de material având conţinutul Hotărârii nr.1348/09.06.2026 (care nici nu a fost comunicat în prealabil judecătorilor, neavând cunoştinţă despre cuprinsul său) în adunările generale organizate ieri, 9 iunie 2026, adunări care au avut ca obiect reacţii legate de erorile privind salarizarea magistraţilor, aflate în proiectul publicat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, indicate de altfel de toţi judecătorii şi procurorii, inclusiv de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, mai susţine Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.
"Comunicatul publicat de Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii arată neîndoielnic faptul că această autoritate nu doreşte reforme în justiţie, solicitate constant de Comisia Europeană, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene etc., organisme europene şi internaţionale relevante", mai spune Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.
În plus, reprezentanţii ei analizează posibilitatea de a acţiona în instanţă Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii "pentru afirmaţiile nereale faţă de membrii săi şi care sunt de natură a pune presiune nejustificată legată de funcţionarea unei asociaţii de magistraţi".
News.ro a solicitat CSM şi preşedintelui Liviu Odagiu următoarele precizări:
- Cum a fost stabilit faptul că "98,6% dintre judecătorii prezenţi (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcţie) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică" în contextul în care mai mulţi magistraţi cu care News.ro a discutat, inclusiv Asociaţia Forumul Judecătorilor, declară că această susţinere cvasiunanimă "este prezentată nereal".
- Unde, când şi de către cine a fost votat un material având conţinutul Hotărârii nr.1348/09.06.2026?
- De ce nu le-a fost comunicat în prealabil judecătorilor un material având conţinutul Hotărârii nr.1348/09.06.2026?
"Solicitarea dumneavoastră, în măsura în care va fi înregistrată la Consiliu, va primi răspuns negreşit. Mulţumesc pentru interesul arătat", a transmis Liviu Odagiu, preşedinte CSM.
Medikatv.ro
