Babicul de Buzău, recunoscut la nivel european

"Ne-am dorit să arătăm că un produs tradiţional românesc poate îndeplini cele mai exigente standarde europene şi poate deveni un ambasador autentic al României. Această certificare aparţine întregii comunităţi care a păstrat vie tradiţia Babicului de Buzău şi tuturor producătorilor care au transmis această reţetă din generaţie în generaţie. În cadrul Asociaţiei pentru Promovarea Babicului de Buzău am reuşit să construim o comunitate care reuneşte producători, experţi, instituţii şi susţinători ai tradiţiilor locale în jurul unui obiectiv comun: protejarea şi promovarea identităţii gastronomice a regiunii. Privim această recunoaştere europeană ca pe o responsabilitate de a continua să valorificăm patrimoniul local, inclusiv prin proiecte culturale şi editoriale dedicate istoriei şi poveştilor care stau în spatele Babicului de Buzău şi ale altor produse reprezentative ale zonei", a declarat Ana-Maria Mircea-Leu, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Babicului de Buzău.

Produsul "Babic de Buzău" este un salam crud-uscat, presat, cu gust picant, realizat din cărnuri de calitate superioară (bucăţi de carne din care se îndepărtează fragmentele de os, grăsimea moale, flaxurile, ligamentele, tendoanele, vasele mari de sânge şi părţile sângerate) de porc şi vită, utilizate în părţi egale porc şi vită, maturate prin sărare uscată, tocate la dimensiunea de 10 mm, condimentate şi introduse în intestine naturale de vită. Ingredientele folosite la condimentare: boia dulce, boia iute, ardei iute. Amestecul introdus în intestine naturale de vită este supus afumării cu lemn de esenţă tare, presării, maturării şi uscării (minim 20 de zile) la rece, informează Ministerul Agriculturii.

Aspectul exterior al "Babicului de Buzău" este sub formă de batoane presate, cu lungimea de 20-40 cm (batoane întregi) sau până la 100 cm (batoanele pentru feliere), diametru între 25 - 45 mm şi cu greutate între 200 grame şi 1 kg, legate la capete cu sfoară şi/sau clipsate. Membrana naturală este nedeteriorată, aderentă la compoziţie, prezentând încreţituri fine şi uneori este acoperită, în mod neuniform, cu un strat subţire de levuri albe.

Culoare la exterior - membrană brun deschisă până la brun închisă, curată, nelipicioasă, acoperită parţial de un strat de levuri albe.

În secţiune culoarea variază de la brun-roşcat la roşu rubiniu, cu un mozaic marmorat, echilibrat vizual, fiind admisă o nuanţă mai închisă pe o porţiune de maxim 15 mm de la margine.

Gustul este picant-iute (înţepător cu o senzaţie gustativă usturătoare), datorat amestecului de condimente utilizat, moderat sărat.

Povestea Babicului de Buzău începe în jurul anului 1900, iar tradiţia continuă să fie transmisă din generaţie în generaţie, aducând cu sine o fărâmă din istoria locului.

Reţeta produsului Babic de Buzău este prezentată şi în lucrările Enciclopedia "Judeţul Buzău: Tradiţii, legende, obiceiuri, datini" - editura 2012 şi "Patrimoniul gastronomic al judeţului Buzău" - Universul Şcolii, 2018.

În anul 2017, acesta a fost inclus în topul celor mai apreciate salamuri din lume de către TasteAtlas, ocupând locul 7, iar în 2023, a primit o stea de aur "Superior Taste Award" din partea International Taste Institute din Bruxelles, confirmând astfel calitatea şi gustul său autentic. Cererea de înregistrare în vederea dobândirii protecţiei IGP pentru denumirea "Babic de Buzău " a fost înaintată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) de către Asociaţia Babicului de Buzău.

Prin această nouă recunoaştere, "Babic de Buzău" (IGP) se alătură celorlalte 16 produse agroalimentare româneşti care beneficiază deja de protecţie europeană: Magiun de prune de Topoloveni (Indicaţie Geografică Protejată), Salam de Sibiu (Indicaţie Geografică Protejată), Novac afumat din Ţara Bârsei (Indicaţie Geografică Protejată), Scrumbie afumată de Dunăre (Indicaţie Geografică Protejată), Telemea de Sibiu (Indicaţie Geografică Protejată), Cârnaţi de Pleşcoi (Indicaţie Geografică Protejată), Caşcaval de Săveni (Indicaţie Geografică Protejată), Salata cu icre de ştiucă de Tulcea (Indicaţie Geografică Protejată), Telemea de Ibăneşti (Denumire de Origine Protejată), Salată tradiţională cu icre de crap (Specialitate Tradiţională Garantată), Plăcintă dobrogeană (Indicaţie Geografică Protejată), Pită de Pecica (Indicaţie Geografică Protejată), Salinate de Turda (Indicaţie Geografică Protejată), Sardeluţă marinată fabricată potrivit tradiţiei din România (Specialitate Tradiţională Garantată), Cârnaţi din topor din Vâlcea (Indicaţie Geografică Protejată), Batog de Sturion (Indicaţie Geografică Protejată)

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale continuă demersurile pentru promovarea şi protejarea identităţii gastronomice româneşti. În prezent, România mai are 13 produse agroalimentare aflate în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene: 4 produse depuse pentru înregistrarea ca Indicaţii Geografice (IGP) şi 9 produse depuse pentru înregistrarea ca Specialităţi Tradiţionale Garantate (STG).