Aproape 5,5 milioane de alegători erau aşteptaţi duminică la urne pentru a se pronunţa asupra independenţei Cataloniei, într-un scrutin marcat de numeroase controverse, pe care Madridul l-a declarat ilegal. Încă de la primele ore ale dimineţii s-au format cozi la secţiile de votare. Cel puţin 844 de persoane au fost rănite în confruntările cu poliţiştii care încercau să împiedice votul la referendum, au anunţat oficialităţile regionale. De asemenea, Ministerul de Interne a anunţat că 11 poliţişti au fost răniţi în timpul incidentelor. Primarul Barcelonei Ada Colau a făcut apel la încetarea violenţelor. Premierul spaniol Mariano Rajoy a declarat, duminică seara, într-un discurs televizat, că în Catalonia nu a avut loc un referendum pentru independenţă.
Referendum în Catalonia: 844 de persoane au fost rănite în urma confruntărilor cu Poliţia, 355 dintre acestea fiind în Barcelona
Serviciile de urgenţă catalane au anunţat că 844 de persoane au fost rănite duminică în Catalonia în urma incidentelor violente care au avut loc între Poliţie şi susţinătorii independenţei.
Toate cele 844 de persoane au primit îngrijiri medicale fie la faţa locului, fie în spitale.
Dintre acestea, 355 au fost rănite la Barcelona, unde au avut loc cele mai multe ciocniri între protestatari şi forţele de ordine care aveau ca misiune oprirea procesului electoral.
Rajoy: Astăzi nu a avut loc un referendum pentru independenţă în Catalonia
El a spus că toţi spaniolii au putut vedea că statul de drept îşi menţine forţa şi acţionează cu toate resursele legale şi eficient în faţa oricăror provocări.
Premierul Rajoy a calificat ceea ce s-a întâmplat în Catalonia drept un atac la statul de drept.
"Nu putem permite ca progresul din ultimii 40 de ani să fie înlocuit prin şantaj", a spus premierul Rajoy, conform The Independent.
"Astăzi avem motive să credem în democraţia noastră. (...) Îmi declar disponibilitatea la dialog în termenii legii", a adăugat el.
În Barcelona, mulţimea i-a urmărit discursul pe un ecran, iar când a spus că majoritatea catalanilor nu au dorit să participe la referendum, a reacţionat vehement.
Rajoy a muţumi poliţiei spaniole pentru că a apărat legea şi a mulţumit şi Uniunii Europene pentru sprijin.
UPDATE - Referendum în Catalonia: 761 de persoane au fost rănite în urma confruntărilor cu Poliţia, 335 dintre acestea fiind în Barcelona
Serviciile de urgenţă catalane au anunţat că 761 de persoane au fost rănite duminică în Catalonia în urma incidentelor violente care au avut loc între Poliţie şi susţinătorii independenţei.
Toate cele 761 de persoane au primit îngrijiri medicale fie la faţa locului, fie în spitale.
Dintre acestea, 335 au fost rănite la Barcelona, unde au avut loc cele mai multe ciocniri între protetatari şi forţele de ordine care aveau ca misiune oprirea procesului electoral.
UPDATE - Referendum în Catalonia: Numărul persoanelor rănite în urma confruntărilor cu Poliţia a ajuns la 460
Numărul persoanelor rănite în urma confruntărilor cu Poliţia a ajuns la 460, a anunţat primarul Barcelonei Ada Colau.
Ea a cerut, într-o postare pe Twitter, oprirea agresiunilor.
"Peste 460 de persoane au fost rănite în Catalonia", scrie Ada Colau, cerând încetarea imediată a agresiunilor poliţiei împotriva populaţiei lipsite de apărare.
UPDATE - Referendum în Catalonia: Cel puţin 337 de persoane au fost rănite în confruntările cu Poliţia, spun autorităţile regionale; Madridul anunţă că 11 poliţişti au fost răniţi
Cel puţin 337 de persoane au fost rănite duminică în confruntările cu poliţiştii care încercau să împiedice votul la referendumul pentru independenţa Cataloniei, au anunţat oficialităţile regionale citate de BBC. De asemenea, Ministerul de Interne a anunţat că 11 poliţişti au fost răniţi în timpul incidentelor.
@BBC_HaveYourSay Institut Pau Claris in Barcelona... pic.twitter.com/ehbbM9OwmB
— Dugald the Guiri (@Duginbarna) 1 octombrie 2017
Guvernul spaniol a promis să oprească votul, care a fost declarat necontituţional.
În capitala regională Barcelona, poliţia a făcut uz de bastoane şi de gloanţe de cauciuc împotriva menifestanţilor pro-referendum.
Cel mai recent bilanţ al răniţilor a fost făcut public de un purtător de cuvânt al Guvernului regional catalan, precum şi de Departamentul regional de Sănătate.
La rândul său, Ministerul de Interne spaniol a anunţat că au fost răniţi 11 poliţişti.
Liderul regional catalan Carles Puigdemont a acuzat duminică autorităţile spaniole că fac uz de forţă în mod "nejustificat, disproporţionat şi iresponsabil" şi că au prezentat în afară "o imagine îngrozitoare a Spaniei", transmite Reuters.
El a declarat presei că bastoanele, gloanţele de cauciuc şi violenţa la care a recurs Poliţia pentru a împiedica votul în cadrul a ceea ce autorităţile spaniole au numit "un referendum ilegal" au arătat în plan extern "o imagine îngrozitoare a Spaniei".
"Violenţa nejustificată, disproporţionată şi iresponsabilă a statului spaniol nu doar că a eşuat în a-i opri pe catalani să voteze, dar i-a ajutat să-şi lămurească toate dubiile pe care le aveau", a declarat Puigdemont.
Poliţia spaniolă a făcut uz de gloanţe de cauciuc într-o intersecţie din Barcelona
Poliţia spaniolă a făcut uz de gloanţe de cauciuc duminică, într-o intersecţie din Barcelona, anunţă Reuters, citând El Periodico, incidentele având loc în contextul referendumului pentru independenţa Cataloniei şi al intervenţiei forţelor de ordine pentru a bloca procedul de votare. De asemenea, conform serviciilor de urgenţă catalane, 38 de persoane au suferit răni minore.
Teo va al colegio.pic.twitter.com/ZynwsNgVDx
— Héctor Juanatey (@hectorjuanatey) 1 octombrie 2017
Poliţia a intrat în forţă inclusiv la colegiul la care urma să voteze liderul regional Carles Puigdemont
Reprezentanţi ai Gărzii Civile spaniole au intrat în forţă duminică în centrul Sant Juliá de Ramis, colegiul în care urma să voteze Puigdemont.
Poliţia a descins şi la şcoala Nostra Llar din Sabadell (Barcelona), unde era aşteptat să voteze preşedintele Parlamentului, Carme Forcadell.
Poliţiştii au confiscat urnele de vot şi buletinele de vot, însă, liderii locali le-au recomandat cetăţenilor să îşi printeze de acasă buletinele, pentru a-şi putea totuşi exercita dreptul de vot.
Incidente în Barcelona, la o secţie unde poliţia încearcă să împiedice oamenii să intre pentru a vota
Incidentul a avut loc la Centrul Ramon Llull din Barcelona, în condiţiile în care zeci de poliţişti au fost transferaţi în zonă după ce Poliţia regională catalană nu a închis secţiile de vot, în conformitate cu decizia Înaltei Curţi de Justiţie.
Conform El Pais, zeci de dube ale poliţiei au plecat din portul Barcelona către secţii de vot din oraş, în mai multe puncte având loc tensiuni, inclusiv într-o şcoală.
Ministerul de interne de la Madrid a anunţat că au fost confiscate buletine de vot şi urne.
"M-am trezit de dimineaţă pentru că ţara mea are nevoie de mine", spune Eulalia Espinal I Tarro, o pensionară în vârstă de 65 de ani, care s-a aşezat la rând alături de alte 100 de persoane încă de la 5 dimineaţa, cu patru ore înainte de începerea procesului de vot. "Nu ştim ce se va întâmpla, dar trebuie să fim aici", a continuat ea, conform Reuters.
"Duminică va fi o zi importantă pentru democraţie", a declarat viceoreşedintele regional Oriol Junqueras, la TV3, principalul canal public de televiziune din Catalonia..
Guvernul catalan a anunţat că deschide peste 2.000 de secţii de vot în regiune, însă poliţia centrală, mobilizată de Madrid, a depus eforturi să le închidă. De altfel, conform unui anunţ al Guvernului spaniol, au fost sigilate 1.300 din cele 2.315 şcoli în care au fost organizate secţii de votare pentru referendum.
Populaţia care vrea să sfideze interdicţia impusă de Guvernul spaniol şi să se prezinte la urne a fost îndemnată să îşi tipărească propriile buletine de vot, după ce autorităţile de la Madrid au confiscat milioane de buletine de vot.
Urnele ar fi păzite în locuri sigure şi nu au putut fi găsite în timpul percheziţiilor. O centrală informatică ar urma să înregistreze rezultatele numărării voturilor, dar vineri instanţa a decis ca aplicaţia care permite numărarea voturilor să fie blocată, iar sămbătă, poliţişti din Garda civilă au descins în sediul Centrului pentru Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei pentru a verifica dacă au fost blocate aplicaţiile şi serviciile prin care ar putea fi facilitat votul.
În baza unei legi adoptate de Parlamentul local, liderii catalani susţin că ar putea declara independenţa de Spania în 48 de ore după vot.
“După proclamarea oficială a rezultatelor, care ar urma să dureze câteva zile, există o perioadă de 48 de ore pentru a proclama independenţa, dar acest lucru nu exclude posibilitatea ca noi să facem încă un apel, în noaptea de 1 (duminică spre luni – n.r.) pentru necesitatea de a ne aşeza şi a discuta, pentru a rezolva această chestiune în mod politic”, a declarat preşedintele catalan Carles Puigdemont pentru BBC News.
Potrivit unui sondaj realizat de Guvernul spaniol în iunie 2017, 41% dintre catalani ar fi în favoarea independenţei, faţă de 50% care i se opun. Însă atitudinea Madridului a dus la o creştere la 85% a proporţiei celor care vor un vot.
Acesta este al doilea referendum pentru independenţă organizat de Catalonia în ultimii trei ani. În 2014, preşedintele Generalitat a încercat să organizeze un vot, însă Madridul l-a declarat imediat ilegal. În pofida acestui lucru, o consultare populară cu valoare simbolică a fost organizată pe 9 noiembrie 2014. Rata de participare s-a apropiat de 40%, iar aproximativ două milioane de alegători (80% dintre alegători) au spus “da” independenţei.
Impulsionat de succesul de atunci, pe 6 septembrie 2017, Parlamentul catalan, unde separatiştii sunt majoritari după alegerile regionale din 2015, a votat o lege care prevede un referendum privind independenţa Cataloniei.
Acest text a fost suspendat imediat de Curtea Constituţională spaniolă. Pentru Mariano Rajoy, scenariul independenţei este imposibil, pentru că este contrar Constituţiei spaniole, care garantează unitatea ţării.
Preşedintele catalan Carles Puigdemont, fost jurnalist şi susţinător vechi al independenţei, a preluat conducerea luptei pentru acest referendum, care nu este susţinut în unanimitate de formaţiunea sa.
Oficiali de la Madrid, inclusiv Procurorul General, a avertizat că Puigdemont ar putea fi arestat pentru faptele sale, deşi această opţiune nu este luată în calcul deocamdată.
Potrivit analiştilor, tabăra “da” ar urma să câştige la urne, pentru că alegătorii favorabili independenţei vor fi cei motivaţi să încalce interdicţia de vot. Însă rata de participare va fi, probabil, scăzută, astfel că rezultatele nu vor prezenta prea mare credibilitate.
Cu toate acestea, represiunea lansată de Guvernul spaniol i-a subminat propria imagine în ţară şi în Europa. Separatiştii speră să iasă consolidaţi din această criză.
Catalonia, regiune bogată cu 7,5 milioane de locuitori, aflată în nord-estul Spaniei, are propria limbă şi cultură, precum şi un grad sporit de autonomie, dar nu este recunoscută drept o naţiune separată de statul spaniol. Economia sa reprezintă aproximativ 19% din PIB-ul ţării iberice.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
