Vladimir Putin a anunţat, sâmbătă noapte, că propune Kievului redeschiderea „negocierilor directe întrerupte în 2022”, fără condiţii prealabile. El propune începerea acestor negocieri la Istanbul, pe 15 mai, potrivit agenţiei TASS.
„Ne propunem să începem fără întârziere, încă de joia viitoare, 15 mai, la Istanbul. Acolo unde (negocieri) au avut loc anterior şi au fost întrerupte”, le-a spus Putin reporterilor acreditaţi la Kremlin. Potrivit TASS, liderul de la Kremlin a subliniat că discuţiile - eşuate în martie 2022 - trebuie reluate din punctul unde au fost întrerupte.
„Nu Rusia a fost cea care a întrerupt negocierile în 2022. A fost Kievul. Cu toate acestea, propunem Kievului să reia negocierile directe fără nicio condiţie prealabilă”, a declarat Putin, referindu-se la negocierile eşuate la scurt timp după invazia rusă din 2022.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
Potrivit Reuters, Putin a spus că negocierile trebuie să urmărească „eliminarea cauzelor profunde ale conflictului” şi „restabilirea unei păci durabile şi pe termen lung”.
„Oferim autorităţilor de la Kiev să reia negocierile încă de joi, la Istanbul”, a precizat Putin. „Propunerea noastră, aşa cum se spune, este pe masă, decizia aparţine acum autorităţilor ucrainene şi sponsorilor lor, care sunt ghidaţi, se pare, de ambiţiile lor politice personale, şi nu de interesele popoarelor lor”, a adăugat liderul de la Kremlin.
Liderul rus a făcut anunţul după ce a convocat presa, după miezul nopţii, oficial ca să facă declaraţii după evenimentele de marcare a 80 de ani de la Ziua Victoriei din cel de-al Doilea Război Mondial.
Declaraţiile au intervenit în condiţiile în care armistiţiul de trei zile declarat unilateral în războiul din Ucraina expirase la miezul nopţii, iar în deschiderea discuţiei cu presa, Putin a acuzat Ucraina că a încălcat de peste 130 de ori încetarea focului stabilită în martie-aprilie pentru 30 de zile, iar de Paşte a încălcat de circa 5.000 de ori armistiţiul de 30 de ore declarat de Moscova.
Sâmbătă, liderii europeni consideraţi cei mai puternici aliaţi ai Kievului - premierul britanic Keir Starmer, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz şi premierul polonez Donald Tusk -, beneficiind de sprijinul lui Donald Trump, i-au dat lui Putin un ultimatum, somându-l să accepte un armistiţiu de 30 de zile începând de luni, 12 mai, şi să se aşeze la masa negocierilor, în caz contrar Occidentul urmând să-şi sporească sancţiunile şi să continue furnizarea armamentului pentru Ucraina.
Kremlinul, după ce s-a plâns iniţial că primeşte semnale „contradictorii” dinspre Europa, a transmis în cele din urmă sâmbătă că va „reflecta” la propunerea de încetare a focului în Ucraina înaintată de aliaţii occidentali ai Kievului, dar a avertizat că este „inutil” să se „pună presiune pe Moscova”.
Rusia va fi reprezentată la discuţiile de la Istanbul de o delegaţie, dar cine va face parte din aceasta va fi anunţat ulterior, a declarat ulterior reporterilor consilierul prezidenţial rus Iuri Uşakov. „Din partea noastră va merge o delegaţie”, a spus diplomatul când a fost întrebat cine va merge la discuţiile de la Istanbul. Întrebat dacă diplomaţi sau personal militar vor reprezenta Rusia la discuţiile de la Istanbul, Uşakov a spus: „Acest lucru va fi anunţat”, scrie agenţia TASS.
REACŢII
Într-o primă reacţie a Kievului, duminică dimineaţa, preşedintele Volodimir Zelenski i-a cerut omologului de la Kremlin să declare o încetare a focului începând de luni, 12 mai, înainte de a se aşeza la masa negocierilor. „Primul pas în încheierea cu adevărat a oricărui război este încetarea focului. Nu are niciun rost să continuăm crimele nici măcar pentru o singură zi”, a punctat Volodimir Zelenski într-o postare pe reţelele sociale.
Replica venită de la Moscova a fost plină de cinism. Reprezentanţii Preşedinţiei ucrainene au citit prost transcrierea declaraţiei preşedintelui rus Vladimir Putin, judecând după reacţia lor la propunerea de reluare a negocierilor directe pe 15 mai, la Istanbul, a declarat duminică pentru TASS purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
„Încetarea necondiţionată a focului nu este precedată de negocieri, prin definiţie”, reacţionase şi preşedintele francez Emmanuel Macron, vorbind cu jurnaliştii la coborârea din tren în oraşul polonez Przemysl, la întoarcerea din vizita sa în Ucraina, potrivit Franceinfo. „Cred că acest lucru este inacceptabil pentru ucraineni, deoarece ei nu pot accepta negocieri în timp ce continuă să fie bombardaţi”, a explicat el.
În schimb, preşedintele american a salutat, într-o postare pe Truth Social, „o potenţială zi măreaţă” în urma propunerii liderului rus, dar şi el a menţionat încetarea luptelor. „Gândiţi-vă la sutele de mii de vieţi care vor fi salvate odată cu sfârşitul, sperăm, al acestei interminabile «băi de sânge» (...) Voi continua să lucrez cu ambele părţi pentru a mă asigura că acest lucru se întâmplă”, a promis şeful Casei Albe.
Pe teren, imediat după expirarea armistiţiului unilateral declarat de Vladimir Putin pentru trei zile cu ocazia Zilei Victoriei, Moscova a trimis după miezul nopţii roiuri de drone - peste 100, potrivit armatei ucrainene a aerului - vizând mai multe regiuni din Ucraina.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
