Operaţiunea umanitară de la Oleşkî s-a încheiat, anunţă o reprezentantă a Rusiei. Întrebări care rămân legate de evacuarea ruşilor şi a ucrainenilor

Evacuările umanitare din Oleşkî, un oraş din sudul Ucrainei aflat sub ocupaţie rusă, care se confruntă de câteva săptămâni cu penurii şi unde este în vigoare un armistiţiu până duminică, s-au încheiat, a anunţat vineri comisarul rus pentru drepturile omului, relatează AFP.

"Ne încheiem misiunea umanitară la Oleşkî", a declarat Iana Lantratova, într-un videoclip difuzat pe Telegram din oraşul Armiansk, din Crimeea anexată.

Potrivit acesteia, convoiul care transporta persoanele evacuate era format din 25 de autobuze şi nouă ambulanţe şi, odată ajuns la Armiansk, a fost împărţit între cei care doreau să se întoarcă pe teritoriul controlat de Ucraina şi cei care doreau să meargă în Rusia.

Locuitorii oraşului Oleşkî din sudul Ucrainei, aflat sub control rusesc, au început vineri evacuarea, în cadrul unei operaţiuni comune de ajutor umanitar organizate de cele două părţi, prima de acest gen în cei patru ani şi opt luni de război.

Au fost ridicate numeroase semne de întrebare cu privire la operaţiunea umanitară şi la semnificaţia sa mai largă în cadrul unui acord la negocierea căruia a participat prima-doamnă a SUA, Melania Trump, cu implicarea suplimentară a Papei Leon.

CE ÎŞI DORESC RUSIA ŞI UCRAINA DE LA ACEASTĂ OPERAŢIUNE?

Pe lângă evacuarea în siguranţă a multor locuitori din Oleşkî, Moscova şi Kievul încearcă să folosească operaţiunea pentru a-i demonstra preşedintelui american Donald Trump că iau în serios eforturile sale de a asigura un acord de pace global, scrie Reuters.

Niciuna dintre părţi nu doreşte să fie învinuită de Trump pentru eventualele probleme care ar putea apărea în Oleşkî, un eveniment care i-ar putea consolida reputaţia de pacificator pe care şi-o atribuie înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului.

Însă cele două părţi rămân la distanţă mare în ceea ce priveşte potenţialele condiţii pentru încheierea conflictului din Ucraina, iar perspectiva unei încheieri imediate a acestuia pare inexistentă.

Ambele părţi doresc să-l menţină pe Trump implicat în procesul de pace, chiar dacă acesta avansează lent, întrucât, chiar dacă Partidul Republican al lui Trump va înregistra rezultate slabe la alegerile de la jumătatea mandatului, acesta va rămâne preşedinte încă doi ani şi va putea influenţa ceea ce se întâmplă în Ucraina.

Moscova speră că Trump va putea exercita presiuni asupra Kievului pentru a accepta un acord care să îndeplinească multe dintre condiţiile sale, precum controlul deplin al Rusiei asupra regiunii Donbas din Ucraina şi interzicerea aderării Ucrainei la NATO.

Kievul doreşte să se asigure că schimbul de informaţii cu serviciile secrete americane va continua, alături de accesul deplin la sistemul de comunicaţii de pe câmpul de luptă al lui Elon Musk, Starshield, şi că echipamentele militare americane achiziţionate de Europa, inclusiv rachetele interceptoare Patriot, vor continua să fie furnizate.

CUM AU ÎNCERCAT PĂRŢILE SĂ-L INFLUENŢEZE PE TRUMP

Moscova şi Kievul, dornice să-l câştige de partea lor pe preşedintele SUA, au lăudat cu generozitate rolul Melaniei Trump în realizarea operaţiunii.

Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut public importanţa acesteia în realizarea armistiţiului şi a operaţiunii de ajutor, iar Dmitri Peskov, purtătorul său de cuvânt, a menţionat experienţa sa dovedită în reunirea copiilor afectaţi de conflictul din Ucraina cu familiile lor ca unul dintre motivele pentru care Moscova a fost de acord cu operaţiunea din Oleşkî. Trimisul special Kirill Dmitriev a postat în repetate rânduri pe X pentru a sublinia rolul acesteia în ceea ce se întâmplă.

Ombudsmanul ucrainean pentru drepturile omului, Dmîtro Lubineţ, i-a adus, de asemenea, un omagiu Melaniei Trump, afirmând că Kievul doreşte să-şi exprime "mulţumirile speciale" faţă de o persoană care "şi-a dedicat personal timpul şi atenţia misiunii umanitare şi asistenţei acordate civililor din Oleşkî".

Comisarul rus pentru drepturile omului, Iana Lantratova, s-a deplasat la Oleşkî însoţită de ceea ce mass-media de stat a descris ca fiind aproximativ 50 de jurnalişti, printre care patru jurnalişti americani de la Newsmax, o instituţie de presă al cărei fondator a declarat că îl susţine pe Trump şi politicile sale.

MISIUNEA UMANITARĂ RESPECTĂ STANDARDELE INTERNAŢIONALE?

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii din Geneva a declarat vineri că echipele sale nu au fost solicitate să ofere sprijin, dar sunt pregătite să ajute în cadrul mandatului său, dacă li se va cere acest lucru.

Jens Laerke, purtător de cuvânt al Oficiului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare, a afirmat că ONU nu a primit nicio solicitare de ajutor, dar că oficialii monitorizează îndeaproape situaţia.

El a spus că întrebarea ⁠de ce ONU nu a fost invitată să observe situaţia este una care ţine de Ucraina, întrucât Oleşkî se află pe un teritoriu recunoscut internaţional ca fiind ucrainean.

"Ceea ce ştim este că am pledat şi vom continua să pledăm pentru respectarea tuturor normelor, legilor şi practicilor internaţionale în timpul acestei evacuări", a spus Laerke.

Faptul că au fost implicaţi comisari pentru drepturile omului din Ucraina şi Rusia a inspirat o oarecare încredere, a adăugat el.

AR PUTEA OLEŞKÎ SĂ FIE UN MODEL PENTRU ARMISTIŢII LOCALE SIMILARE?

Declaraţiile de la Kremlin sugerează că operaţiunea ar putea fi una punctuală - cel puţin pentru moment. Întrebat dacă operaţiunea înseamnă că Rusia şi Ucraina ar putea găsi alte zone în care să coopereze, Peskov a spus că este un caz specific şi izolat care, deocamdată, nu are implicaţii mai largi pentru procesul de pace.

Armistiţiul, care a fost extins la întreaga regiune Herson, expiră duminică. Nu s-a înregistrat nicio diminuare a luptelor în celelalte trei regiuni ucrainene pe care Rusia susţine că le-a anexat.

După ce a purtat discuţii cu negociatorii americani, Putin a acceptat luna aceasta să reia luna viitoare negocierile de pace cu Ucraina, mediate de SUA.

Însă consilierul de la Kremlin, Iuri Uşakov, nemulţumit de încercările Ucrainei de a lansa atacuri cu drone asupra Moscovei, a sugerat o posibilă reevaluare a situaţiei dacă atacurile vor continua, în timp ce Ucraina a reluat atacurile asupra rafinăriilor de petrol ruseşti după o pauză. De asemenea, nu s-a înregistrat nicio încetare a atacurilor aeriene ruseşti asupra ţintelor de infrastructură din întreaga Ucraină.