Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a adoptat miercuri un proiect de rezoluţie propus de Malta care solicită pauze umanitare în luptele din Gaza şi eforturi mai mari pentru a permite accesul ajutorului umanitar în teritoriul devastat de război, aceasta fiind a cincea încercare de a adopta o rezoluţie în acest organism al ONU în care SUA şi Rusia au drept de veto, relatează Reuters.
Douăsprezece state au votat în favoarea rezoluţiei şi au fost trei abţineri, dar niciun vot împotrivă.
Astfel, Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite cere pauze umanitare urgente şi prelungite în luptele dintre Israel şi militanţii palestinieni din Hamas în Fâşia Gaza, pentru un "număr suficient de zile", pentru a permite accesul ajutorului umanitar.
Consiliul, format din 15 membri, a depăşit un impas, după ce luna trecută au avut loc patru încercări nereuşite de a lua măsuri şi de a adopta o rezoluţie care solicită, de asemenea, eliberarea imediată şi necondiţionată a tuturor ostaticilor deţinuţi de Hamas.
Statele Unite, Rusia şi Marea Britanie, care au drept de veto în cadrul Consiliului, s-au abţinut de la votul de miercuri asupra rezoluţiei redactate de Malta. Restul de 12 membri au votat în favoarea rezoluţiei.
Rusia a eşuat într-o încercare de ultim moment de a modifica rezoluţia pentru a include un apel la un armistiţiu umanitar imediat care să conducă la încetarea ostilităţilor.
Blocajul din Consiliu a fost generat în mare parte de întrebarea dacă să se ceară o pauză umanitară sau o încetare a focului. O pauză este, în general, considerată mai puţin formală şi mai scurtă decât o încetare a focului, care trebuie să fie convenită de către părţile aflate în conflict. Statele Unite au sprijinit ideea pauzelor, în timp ce Rusia a făcut presiuni pentru o încetare a focului.
De asemenea, rezoluţia de miercuri nu condamnă acţiunile Hamas - un punct de dispută pentru aliatul Israelului, Statele Unite, şi Marea Britanie.
Consiliul a cerut "pauze umanitare urgente şi prelungite şi coridoare în întreaga Fâşie Gaza pentru un număr suficient de zile pentru a permite accesul umanitar complet, rapid, sigur şi neîngrădit".
Aceasta a fost a cincea încercare a Consiliului de a lua măsuri de când militanţii Hamas au atacat Israelul, la 7 octombrie, ucigând 1.200 de persoane şi luând ostatice peste 240 de persoane. Israelul a jurat să elimine Hamas, care conduce Gaza, lovind din aer enclava cu 2,3 milioane de locuitori, impunând un asediu şi invadând-o cu soldaţi şi tancuri.
Consiliul de Securitate a încercat de patru ori în două săptămâni, în octombrie, să acţioneze. Rusia nu a reuşit de două ori să obţină numărul minim de voturi necesare, Statele Unite au opus veto la o rezoluţie elaborată de Brazilia, iar Rusia şi China au opus veto la o rezoluţie elaborată de SUA.
Rezoluţia adoptată miercuri cere respectarea dreptului internaţional, mai ales în materie de protecţia civililor şi în special a copiilor. De asemenea, aceasta solicită tuturor părţilor să nu priveze civilii din Gaza de serviciile de bază şi de ajutorul umanitar necesar pentru supravieţuirea lor, salută livrările iniţiale, limitate, de ajutoare, dar solicită ca acestea să fie sporite.
În urma blocajului din Consiliul de Securitate de luna trecută, Adunarea Generală a ONU, formată din 193 de membri, a adoptat la 28 octombrie - cu 121 de voturi pentru - o rezoluţie elaborată de statele arabe care a solicitat un armistiţiu umanitar imediat şi a cerut accesul ajutoarelor în Fâşia Gaza asediată, precum şi protecţia civililor.
Israel: Rezoluţia ONU este "detaşată de realitatea de pe teren"
Adoptarea de către Consiliul de Securitate al ONU a unei rezoluţii care solicită o pauză umanitară în ostilităţile din Gaza este primul acord global privind conflictul, însă nu este obligatorie pentru Israel.
Într-un discurs adresat Consiliului de Securitate, în care a anunţat efectiv că Israelul nu va respecta rezoluţia, dar că face deja "tot ce este posibil pentru a îmbunătăţi situaţia umanitară din Gaza", Erdan a declarat: "Acest Consiliu tocmai a adoptat o rezoluţie care, din păcate, este detaşată de realitatea de pe teren. Acest Consiliu încă nu a reuşit să condamne masacrul comis de Hamas la 7 octombrie. Rezoluţia se concentrează exclusiv pe situaţia umanitară din Gaza (şi) nu menţionează deloc ce a dus la acest moment. Israelul nu are nevoie de o rezoluţie care să îi reamintească faptul că trebuie să adere la dreptul internaţional. Israelul aderă întotdeauna la dreptul internaţional. Aducerea acasă a ostaticilor noştri este prioritatea principală a Israelului. Israelul va continua să facă tot ceea ce este necesar pentru a îndeplini acest obiectiv".
Ambasadorul Rusiei explică de ce s-a abţinut de la vot
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a explicat în faţa Consiliului de Securitate de ce ţara sa s-a alăturat Statelor Unite şi Marii Britanii şi s-a abţinut de la susţinerea rezoluţiei privind pauza umanitară:
"Principalul (motiv) este lipsa unui apel la o încetare imediată a focului. Acesta a fost şi rămâne imperativul principal. Orice acţiune umanitară necesită o încetare imediată a luptelor. Este imposibil să se degajeze clădirile prăbuşite sau să se evacueze oamenii sub bombardamente şi este imposibil să se aducă combustibilul atât de necesar, fără de care energia electrică se va termina în curând în spitalele din Gaza. Mai mult, rămân fără rezerve de combustibil şi în următoarele ore locuitorii enclavei vor fi fără comunicaţii, fără internet şi complet izolaţi de lumea exterioară".
Nebenzia spune că rezoluţia este prea slabă: "Cauzele umanitare nu sunt şi nu pot înlocui o încetare a focului sau chiar un armistiţiu. Aşa cum spune o vorbă veche, muntele a muncit şi a scos un şoarece", a afirmat ambasadorul rus.
SUA salută rezoluţia ONU
Şi SUA s-au abţinut de la vot, iar ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat în faţa Consiliului: "Noi nu puteam vota "da" pentru un text care nu condamnă Hamas şi nu reafirmă dreptul tuturor statelor membre de a-şi proteja cetăţenii de atacurile teroriste", relatează The Guardian.
Totuşi, ambasadoarea SUA a spus ea că salută adoptarea rezoluţiei. "Deşi SUA sunt profund dezamăgite de ceea ce nu se regăseşte în acest text, susţinem multe dintre prevederile importante pe care acest Consiliu le-a adoptat. Pentru început, deşi acest text nu include o condamnare a Hamas, aceasta este prima dată când am adoptat o rezoluţie care menţionează măcar cuvântul Hamas", a punctat ambasadoarea. "Sunt îngrozită de faptul că câţiva membri ai acestui Consiliu încă nu se pot hotărî să condamne atacul terorist barbar pe care Hamas l-a comis împotriva Israelului la 7 octombrie. De ce le este frică? Ce îi opreşte să condamne fără echivoc acţiunile unei organizaţii teroriste care este hotărâtă să ucidă evrei? Şi care a împuşcat civili, a ars de vii familii şi a executat copii? Un grup care a ucis şi a luat ostatici, inclusiv copii din peste o duzină de ţări, inclusiv din SUA", a arătat Linda Thomas-Greenfield. "Nu există nicio scuză pentru a nu condamna aceste acte de teroare", a completat ea..
Ambasadoarea SUA a adăugat că Israelului i se cere, de asemenea, să protejeze viaţa umană: "Am fost clari în ceea ce priveşte aşteptările noastre ca părţile implicate în conflict să respecte obligaţiile care le revin în temeiul dreptului umanitar internaţional. Iar pentru Israel, aceasta este o responsabilitate suplimentară. Am fost clari în ceea ce ne priveşte", a punctat ambasadoarea SUA la ONU.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
