Armata rusă acuză sâmbătă Londra de implicare în exploziile care au cauzat scurgeri de gaze naturale, în septembrie, din gazoductele Nord Stream 1 şi 2, în Marea Baltică, construite cu scopul de a transporta gaze naturale ruseşti în Uniunea Europeană (UE) prin Germania, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Reprezentanţi ai unei unităţi a Marinei britanice au participat la planificarea, la furnizarea şi la punerea în aplicare a actului terorist din Marea Baltică, la 26 septembrie, cu scopul de a aduce atingere gazoductelor Nord Stream 1 şi Nord Stream 2”, acuză într-o postare pe Telegram Ministerul rus al Apărării.

La jumătatea lui octombrie, preşedintele rus Vladimir Putin acuza că aceste scurgeri de gaze naturale sunt rezultatul unui act de ”terorism internţaional”.

”Beneficiarii sunt clari”, denunţa el, acuzând Statele Unite că ar avea cel mai mult de câştigat, putând ”de-acum să-şi livreze energia la preţuri mari”.

Armata rusă a acuzat totodată atât Ucraina, cât şi Regatul Unit, de un atac masiv cu drone care a vizat Flota rusă la Marea Neagră, în Peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Moscova în 2014, care a provocat ”pagube minore” unei nave.

”Pregătirea acestui act de terorism şi formarea personalului militar al celui de-al 73-lea Centru ucrainean de Operaţiuni Maritime Speciale au fost efectuate de către specialişti britanici staţionaţi la Oceac, în regiunea Mîkolaiv, în Ucraina”!, acuză pe telegram Ministerul rus al Apărării.

Aceste nave participă la protecţia convoaielor care exportă cereale ucrainene, acuză Moscova.

”Nicio instalaţie din oraş nu a fost atinsă. Situaţia este sub control”, a anunţat guvernatorul prorus al oraşului Sevastopol, Mihail Razvojaiev.

Este vorba despre ”cel mai masiv atac cu drone şi cu vehicule de suprafaţă pilotate de la distanţă pe apele Golfului Sevastopol din istoria” Războiului rus în Uceraina, a denunţat el.

Ministerul rus al Apărării a anunţat, pe de altă parte, ”pagube minore” la nava dragoare de mine Ivan Golubeţ şi la barajul de izolare a golfului.

Moscova acuză că acest atac a implicat ”nouă vehicule aeriene fără pilot şi şapte drone maritime autonome” şi că acesta a vizat nave care asigură securitatea convoielor care exportă cereale ucrainene, în baza Acordurilor de la Istanbul încheiate sub egida ONU şi Turciei.

În Peninsula ucraineană Crimeea -anexată în martier 2014 de către Rusia în urma unei intervenţii a forţelor speciale ruse şi unui referendum de anexare denunţat de Kiev şi Occident - se află  cartierul general al Flotei ruse la Marea Neagră, iar peninsula este folosită ca bază logistică din spatele liniei frontului în ofensiva rusă în Ucraina.

Instalaţii militare şi civile au fost vizate în Crimeea, în mai multe rînduri, în ultimele luni.

ATACURI MULTIPLE

Atacuri vizând Crimeea s-au multiplicat în ultimele săptămâni, pe măsură ce forţe ucrainene înaintează pe frontul din sud către oraşul Herson, transformat într-o adevărată fortăreaţă de către ruşi, în aşteptarea unui asalt inevitabil.

Joi, Mihail Razvojaiev a anunţat că Centrala termică Balaklava a fost vizată într-un atac cu dronă care nu a cauzat nici pagube importante şi nici victime.

În august, el a anunţat un atac cu dronă vizând Statul major al Flotei ruse la Marea Neagră, la Sevastopol, care nu s-a soldat cu victime, al doilea atac de acest fel în mai puţin de o lună.

La 31 iulie, o dronă a ajuns în curtea Statului Major al Flotei ruse la Marea Neagră, un atac soldat cu cinci răniţi în rândul angajaţilor şi care a condus la anularea tuturor festivităţilor prevăzute atunci cu ocazia Zilei Flotei ruse, sărbătorită în acea zi.

Pe teren, armata ucraineană a anunţat confruntări armate în regiunile Lugansk şi Doneţk (est), în apropiere de Bahmut - singura zonă în care trupe ruse au înaintat în ultimele săptămâni -, dar şi bombardamente în maki multe alte regiuni.

Un aerodrom şi o bază militară au fost de asemenea ţinta unor explozii, în august, în Crimeea, atacuri pe care Ucraina le-a recunoscut până la urmă, la mai multe săptămâni de la fapte.

La începutul lui octombrie, Podul Crimeea - o infrastructură-cheie care leagă peninsula cu Rusian -, inaugurat cu cheltuieli mari de către Vladimir Putin în 2018, a fosty avariat în explozia unui camion capcană.

NOU SCHIMB DE PRIZONIERI

Separtiştii proruşi, care luptă alături de armata rusă, au anunţat un nmou schimb de prizonieri cu Kievul - cîte 50 de fiecatre parte.

Pe frontul de sud, lupte de artilerie făceau ravagii în satul Kobzarţi, ultima localitate de partea ucraineană înainte de linia de contact cu ruşii.

”S-ar putea termina rău aici. Însă ştim că ei suferă şi mai mult de partea lor decât noi”, dă asigurări un soldat ucrainjean în vârstă de 20 de ani, Oleksii.

Cele două tabere se pregătesc, în această zonă, de bătălia pentru Herson, capitala regiunii, de unde ocupaţia a evacuat zeci de mii de civili, o operaţiune pe care o denunţă drept o ”deportare”.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.