Rusia votează - începând de joi şi până la 1 iulie - într-un referendum care urmează să-i permită lui Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036 şi să-şi înscrie idealurile conservatoare în Constituţie, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Data oficială a ”consultării populare” este 1 iulie, însă autorităţile au deschis secţiile de votare încă de joi, pentru a evita o afluenţă prea mare, din cauza pandemiei covid-19.

Măşti de protecţie şi gel dezinfectant sunt puse la dispoziţia celor aproximativ 110 de milioane de alegători, repartizaţi în funcţie de cele 11 fuse orare ale Rusiei.

De la Vladivostok, în Orientul Exterm, şi până la Moscova, alegători au introdus primele buletine de vot în urne mascaţi şi purtând mănuşi.

În fosta capitală Sankt Petersburg, oraşul natal al lui Putin, Serghei Papov, în vârstă de 45 de ani, a votat împotriva reformei.

”Este ceea ce pot face pentru a-mi păstra conţtiinţa curată”, a declarat el pentru AFP.

Tatiana Khrolenko, în vârstă de 79 de ani, a votat ”pentru” aceste ”amendamente necesare” şi susţine posibilitatea ca Vladimir Putin să ”candideze la un nou mandat”.

La Moscova, unul dintre primii oficiali de rang înalt care a votat este fostul premier Dmitri Medvedev, care a fost filmat într-o cabină de vot, fără mănuşi ori mască de protecţie.

Votul era prevăzut iniţial la 22 aprilie, însă a fost amânat din cauza covid-19.

Această primă reformă a Constituţiei din 1993 a fost iniţiată de către Vladimir Putin în ianuarie, în pas alergător în Parlament.

”PREŞEDINŢIE PE VIAŢĂ” PENTRU PUTIN

Opozantul numărul unu al Kremlinului, Aleksei Navalnîi, consideră că singurul scop al votului este ”să dea la zero contoarul mandatelor lui Putin, să-i dea dreptul la preşedinţie pe viaţă”.

”Aceasta este o încălcare a Constituţiei, este o lovitură de stat”, proclama Navalnîi în iunie pe reţele de socializare.

Reforma îl autorizează pe preşedintele în exerciţiu să să rămână la Kremlin încă două mandate, până în 2036, când va avea 84 de ani. În situaţia actuală, Putin nu are dreptul să candideze şi este obligat să se retragă de la preşedinţie în 2024.

Din cauza epidemiei covid-19 şi a lipsei vocilor discordante în presă, campania împotriva reformei nu a pornit niciodată.

Adunări prevăzute în aprilie nu au avut loc, din cauza izolării.

Site-ul ”Niet”, care strângea semnături de la ruşi care se opun reformelor a fost blocat de justiţie, care l-a obligat să se relanseze cu alt nume de domeniu.

Oficiali politici au insistat între timp asupra importanţei de a-i da lui Putin posibilitatea să rămână.

Primarul Moscovei Seghei Sobianin consideră reforma necesară în vederea ”garantării stabilităţii, ridicării unei incertitudini”.

Putin a declarat duminică la televiziune că nu a hotărât încă dacă va rămâne la Kremlin după 2024, dar că faptul că i se dă posibilitatea s-o facă este esenţială.

”Altfel, ştiu că în doi ani, în loc să se muncească în mod normal la toate nivelurile statului, toate privirile s-ar fi pus pe căutat potenţiali succesori. Trebuie săse muncească şi nu să se caute succesori”, a subliniat el.

Validarea reformei este ca şi garantată - Constituţia revizuită a fost pusă deja în vânzare în librării -, însă are loc în contextul în care popularitatea lui Putin a suferit din cauza unei puternic controversate reforme a pensionării şi a crizei noului coornavirus.

VALORI TRADIŢIONALE

Din mai 2018 în mai 2020, nivelul aprobării sale măsurat de Institutul Levada a scăzut de la 79% la 59%.

În afară de problema mandatelor, preşedintele îşi consolidează prin acest vot prerogativele, precum cea de a numi şi destitui judecători.

Acestei reforme i se adaugă o indexare a pensiilor, înscrierea în Constituţie a ”credinţa în Dumnezeu” şi a căsătoriei ca instituţie heterosexuală.

Aceste principii - menite să-i uneacă pe ruşi - se află în centrul valorilor patriotice conservatoare ale şefului statului rus.

La Moscova, campania de afişaj a reformei nu-l menţionează nici pe Putin şi nici mandatele sale.

Ea insistă asupra unor tematici legate de societate printr-un copil care-şi îmbrăţişează bunica sub sloganul ”pentru o pensie garantată” sau printr-o familie model care vrea ”să salveze valorile familiale”.

Potrivit unui sondaj recent realizat de Centrul public Vţiom, până la 71% dintre persoanele intervievate vor vota în favoarea reformelor.

Însă alt studiu realizat de Vţiom arată că 24% dintre persoanele chestionate se tem de fraude electorale, iar 25% nu cred într-un scrutin cinstit.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.