Lideri ai Uniunii Europene (UE) şi NATO s-au angajat duminică la o cooperare mai mare împotriva ameninţărilor ”hibride”, în cadrul unei vizite în Lituania, axată pe criza migranţilor din Belarus şi asupra unei prezenţe militare a Rusiei în apropierea Ucrainei, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a îndemnat din nou Moscova la o ”dezescaladare” în zona frontierei ucrainene şi a avertizat-o cu privire la ”costurile şi consecinţele” unei recurgeri la forţă.

Această vzită în Lituania a lui Jens Stoltenberg şi a preşedintei Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen are loc înaintea unei reuniuni, marţi, în Letonia vecină, a miniştrilor de Externe din statele membre NATO, la care urmează să partcipe şi secretarul de Stat american Antony Blinken şi care care urmează să abordeze îngrijorări cu privire la situaţia de la frontiera ruso-ucraineană.

Jens Stoltenberg şi Ursula von der Leyen au acuzat amândoi Belarusul de orchestrarea crizei migraţiei, cu scopul de a exercita asupra Uniunii Europene (UE) o ameninţare hibridă, acuzaţii pe care Minskul le dezminte.

Mii de persoane, originare mai ales din Orientul Mijlociu, au traversat sau încercat să traverseze, în ultimele luni, frontiera belarusă pentru a intra în Letonia, Lituania şi Polonia, state membre UE şi NATO.

”Pentru a răspunde unor astfel de evenimente, este important ca Uniunea Europeană şi NATO să acţioneze mână în mână”, a subliniat Ursula von der Leyen într-o conferinţă de presă comună cu Jens Stoltenberg şi lideri lituanieni.

”Am discutat despre felul în care să intensificăm activitatea comună a NATO şi UE, prin intermediul unei Declaraţii Comune, pentru că suntem mai puternici atunci când acţionăm împreună”, a anunţat, la rândul său, Jens Stoltenberg.

”Dacă situaţia în domeniul securităţii se agravează şi mai mult, nu excludem posibilitatea unor consultări în baza Articolului 4 al NATO”, a avertizat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, care se referă la situaţia de la frontiera ţării sale cu Belarusul.

În baza Tratatului fondator al NATO, fiecare stat membru poate cere o reuniune a acestei organizaţii militare, în vederea unor consultări, atunci când consideră că securitatea sau independenţa îi sunt amennţate.

Polonia a amenunţat, la rândul său, că ar putea invoca acest articol.

Jens Stoltenberg denunţă o consolidare ”neobişnuită” a prezenţei unor tancuri, artileriei, unor drone şi a mii de militari pregătiţi de luptă şi o consideră ”foarte îngrijorătoare din numeroase motive”, dar mai ales ”pentru că este neprovocată şi nu este explicată”.

”Mesajul adresat Rusiei este că trebuie să procedeze la o dezescaladare, să reducă tensiunile şi să dea dovadă de transparenţă”, a subliniat secretarul general al NATO.

”Dacă (Rusia) decide să recurgă la forţă, vor exista, bineînţeles, consecinţe”, a ameninţat el.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.