Cei mai mulţi dintre judecătorii care au răspuns la chestionarul despre problemele din justiţie apreciază că pasivitatea Parlamentului, durata urmăririi penale şi deciziile CCR au dus, de cele mai multe ori, la prescripţia răspunderii penale. Schimbarea completurilor de judecată, invocată în discursul public, este văzută ca principala cauză a prescripţiei de puţini dintre judecătorii care au participat la sondaj. Majoritatea acestora apreciază că volumul mare de muncă şi schemele de personal insuficiente sunt principalele probleme din sistem.
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, marţi seară, prima analiză a răspunsurilor din chestionarul aplicat judecătorilor şi la care au răspuns peste 56% dintre judecătorii din România, de la toate nivelurile.
Chestionarul a cuprins 20 de întrebări, dintre care 17 au permis răspunsuri care pot fi centralizate automat, în timp ce pentru 3 întrebări au permis răspunsuri deschise.
Percepţia cu privire la prescripţia răspunderii penale
CSM precizează, într-un comunicat de presă, că în capitolul referitor la aprecierea cu privire la cauzele care au contribuit la intervenirea prescripţiei răspunderii penale, respondenţii au putut evalua mai multe posibile cauze acordând 5 posibile calificative: 1 – nu este cazul; 2 – impact redus; 3 – impact mediu; 4 – impact ridicat; 5 – impact foarte ridicat.
Analizând datele completate, CSM prezintă lista principalelor cauze care au avut impact ridicat sau foarte ridicat (calificativele 4 şi 5) asupra intervenirii prescripţiei răspunderii penale:
”Aşadar, percepţia judecătorilor este că principala cauză care a condus la aceste situaţii în care se constată intervenită prescripţia răspunderii penale este pasivitatea Parlamentului. În acelaşi timp, constituie cauze semnificative durata urmăririi penale şi deciziile pronunţate de către Curtea Constituţională. Judecătorii au perceput ca fiind pe ultimul loc motivul referitor la modificările nelegitime sau nejustificate aduse componenţei completului, aspect care întăreşte concluzia privind generalizarea şi formarea unei percepţii greşite în rândul publicului, percepţie ce are ca efect decredibilizarea justiţiei”, a transmis CSM.
Probleme ale sistemului de justiţie
În ceea ce priveşte problemele sistemului de justiţie s-au putut, de asemenea, acorda calificative de la 1 la 5 (1 – impact foarte redus; 5 – impact foarte ridicat).
Probleme referitoare la organizarea activităţii şi volumul de muncă
”Într-o proporţie covârşitoare judecătorii au apreciat că volumul ridicat de activitate şi lipsa normării activităţii reprezintă probleme reale ce afectează în mod direct actul de justiţie”, a transmis CSM.
De asemenea, potrivit organismului citat, peste 50% dintre judecători apreciază că practicile administrative ale autorităţilor publice care au ca efect inflaţia de cauze (ex: nerespectarea de către casele de pensii a dezlegărilor obligatorii pronunţate în recursuri în interesul legii) şi neimplementarea unor propuneri de eficientizare a activităţii judiciare (ex: propunere CSM-UNEJ privind dosar exclusiv electronic pentru cererile având ca obiect încuviinţarea executării silite) reprezintă alte două probleme care afectează activitatea instanţelor.
Probleme referitoare la resursele umane si infrastructura
”Într-o proporţie covârşitoare, judecătorii semnalează faptul că schemele de judecători şi de grefieri insuficiente afectează activitatea instanţelor, dat fiind numărul ridicat de cauze”, se mai aratăm în comuniucatul de presă.
Potrivit documentului citat, în egală măsură, ”direct corelată cu problema anterior menţionată, blocarea concursurilor de recrutare în justiţie (admiterea în magistratură şi admiterea în profesia de grefier) pentru anii 2025– 2026 reprezintă o problemă suplimentară, care agravează semnificativ situaţia existentă”.
”Mai departe, lipsa asistenţilor judecătorilor într-o schemă suficientă pentru toate gradele de jurisdicţie, lipsa unor sedii adecvate, însoţite de suportul logistic aferent, şi săli de judecată insuficiente reprezintă alte neajunsuri constatate de peste 60% dintre judecători”, a mai transmis CSM.
Aspecte ce afectează climatul organizaţional şi atractivitatea profesiei
Pogtrivit datelor transmise de către CSM, ”rediscutarea constată a statutului judecătorului şi discursul public pentru decredibilizarea magistraturii şi denigrarea profesiei de judecător reprezintă motive reale ce afectează climatul organizaţional şi scade atractivitatea profesiei”.
”S-a constatat deja o scădere constantă a atractivităţii profesiei de judecător, aspect reflectat în statisticile anuale aferente concursurilor de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. Pe termen lung, această tendinţă riscă să afecteze calitatea actului de justiţie, în condiţiile în care absolvenţii cu rezultate de vârf ai facultăţilor de drept se orientează către alte cariere juridice”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
Contribuţii libere ale judecătorilor
Potrivit CSM, 1.808 judecători au completat în câmpul liber ”Indicaţi, dacă este posibil, până la trei probleme reale ale sistemului judiciar care sunt insuficient abordate, ordonate în funcţie de importanţă”.
Chestionarul a fost adresat tuturor judecătorilor în funcţie din toate gradele de jurisdicţie şi a fost disponibil în perioada 16–21 decembrie 2025, participând la procesul de consultare un număr de 2.583 de judecători, ceea ce reprezintă 56,50 % din corpul activ al judecătorilor.
Aproape jumătate dintre participanţi, respectiv 1.315, au completat datele anonim.
CSM a demarat consultarea, ”având în vedere contextul actual din justiţie”, după documentarul Recorder.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
