Administraţia Trump a anunţat marţi sancţiuni împotriva a cinci personalităţi europene angajate în reglementarea tehnologiei şi dezinformării online, printre care un fost comisar european, francezul Thierry Breton, o decizie denunţată „cu cea mai mare fermitate” de Paris, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Acţiunile acestor persoane, cărora li se interzice şederea în Statele Unite, se aseamănă cu „cenzura” în detrimentul intereselor americane, a justificat Departamentul de Stat.

„De prea mult timp, ideologii europeni întreprind acţiuni concertate pentru a constrânge platformele americane să sancţioneze opiniile americane cu care nu sunt de acord”, a declarat şeful diplomaţiei americane, Marco Rubio, pe X. „Administraţia Trump nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extrateritorială”, a adăugat el, denunţând „un complex industrial mondial al cenzurii”.

Anunţul sancţiunilor s-a făcut în două etape: mai întâi, un comunicat al Departamentului de Stat care menţiona cinci persoane fără a le numi şi mesajul lui Marco Rubio pe X. Abia apoi, subsecretarul de stat pentru diplomaţie publică, Sarah Rogers, a dezvăluit, tot pe X, numele persoanelor în cauză, începând cu francezul Thierry Breton, fost ministru şi artizan al directivei europene pentru serviciile digitale, care a fost comisar pentru piaţa internă între 2019 şi 2024, cu competenţe extinse în special în domeniul digital şi industrial.

Celelalte patru persoane sancţionate sunt reprezentanţi ai ONG-urilor care luptă împotriva dezinformării şi urii online în Regatul Unit şi Germania: Imran Ahmed, care conduce Centrul pentru Combaterea Urii Digitale (CCDH), Clare Melford, care conduce un index al dezinformării (GDI) cu sediul în Regatul Unit, Anna-Lena von Hodenberg, fondatoarea HateAid, un ONG german, şi Josephine Ballon, de la aceeaşi asociaţie.

„Franţa denunţă cu cea mai mare fermitate restricţia de viză impusă de Statele Unite împotriva lui Thierry Breton, fost ministru şi comisar european, şi a altor patru personalităţi europene”, a declarat şeful diplomaţiei franceze într-un mesaj postat pe X. „Popoarele Europei sunt libere şi suverane şi nu pot accepta ca alţii să le impună reguli aplicabile spaţiului lor digital”, subliniază Jean-Noël Barrot.

Preşedintele american Donald Trump conduce o ofensivă de amploare împotriva regulilor Uniunii Europene din domeniul tehnologiei digitale, care impun platformelor obligaţii, în special de semnalare a conţinuturilor problematice, ceea ce Statele Unite consideră a fi o încălcare a libertăţii de exprimare. UE dispune, de fapt, de cel mai puternic arsenal juridic din lume pentru reglementarea sectorului digital.

EUROPA, ÎN VIZORUL LUI TRUMP

Criza se prefigura de luni de zile. Washingtonul a reacţionat foarte virulent la amenda de 140 de milioane de dolari aplicată de UE la începutul lunii decembrie reţelei sociale X, deţinută de miliardarul Elon Musk. Marco Rubio a vorbit atunci despre un „atac împotriva tuturor platformelor tehnologice americane şi a poporului american din partea guvernelor străine”.

De la revenirea sa la putere, Donald Trump are Europa în vizor. În noua sa Strategie de securitate naţională, publicată recent, care vorbeşte despre o „dispariţie a civilizaţiei” Europei, Washingtonul vizează în mod haotic instituţiile europene „care subminează libertatea politică şi suveranitatea”, politicile migratorii, „cenzura libertăţii de exprimare şi reprimarea opoziţiei politice, prăbuşirea natalităţii şi pierderea identităţilor naţionale şi a încrederii în sine” în Europa.

În februarie anul trecut, vicepreşedintele american JD Vance i-a consternat pe germani şi, în general, pe europeni, într-un discurs ţinut la München în care a afirmat că libertatea de exprimare „face regrese” pe continent. El a îmbrăţişat atunci opiniile partidelor de extremă dreapta, precum AfD, din Germania.

În luna mai, secretarul de stat american a anunţat restricţii de vize pentru străinii acuzaţi de „cenzurarea americanilor”, afirmând că libertatea de exprimare este „esenţială pentru modul de viaţă american”.

În plus, un memoriu recent al Departamentului de Stat, citat de presa americană, menţionează noi instrucţiuni ale guvernului american care vizează restricţionarea vizelor pentru persoanele care lucrează în domeniul tehnologiei (vizele H-1B), în special cele specializate în moderarea conţinutului. Reţeaua internaţională de verificare a faptelor (IFCN, International fact-checking network), cu sediul în Statele Unite şi care reuneşte peste 170 de entităţi ce lucrează în domeniul verificării faptelor şi al combaterii dezinformării, şi-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la acest subiect.

 

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.