Preşedintele american Donald Trump a anunţat luni restabilirea blocadei americane porturilor iraniene din sectorul Strâmtorii Ormuz, care se află în centrul unor atacuri fără precedent de la armistiţiul din aprilie în acest război care continuă să zguduie economia mondială, relatează AFP.
”Statele Unite vor fi cunoscute de-acum sub numele de GARDIENII STRÂMTORII ORMUZ”, a anunţat pe reţeaua sa preşedintele american, după o serie de atacuri în noaptea de duminică spre luni menite să împiedice Iranul să atace nave, potrivit Comandamentului Militar american pentu Orientul Mijlociu (CENTCOM).
???????? ???????? President Donald Trump said Monday that the United States was reinstating its blockade of Iranian ports and "taking over" the Strait of Hormuz, where it would levy charges on shipping.
— AFP News Agency (@AFP) July 13, 2026
➡️ https://t.co/zKHw5Gm2WF pic.twitter.com/t9ehN9sjiO
Trump a anunţat totodată ”BLOCADA IRANULUI - numită astfel, pentru că ea împiedică doar navele sau clienţii Iranului să intre sau s iasă”.
La fel cum Teheranul vrea să instaureze cheltuieli cu servicii, Trump vrea să perceapă ”o remuneraţie corespunzând a 20% din valoarea încărcăturii” care tranzitează pe cale maritimă - cu toate acestea spusă dreptului internaţional, menit să garanteze libertatea nagvigaţiei fără oprelişti.
Iranul dă la rândul său asigurări că ”nu va permite în nicio circumstanţă” Washingtonului să se amestece în gestionarea strâmtorii, al cărei control a fost preluat de către Republica islamică la începutul războiului.
Teheranul consideră inamicul american responsabil de ”întoarcerea insecurităţii” în regiunea Orientului Mijlociu, iar puternicii Gardieni ai Revoluţiei îl acuză de faptul că pune în pericol aprovizionarea mondială cu petrol.
Acesta este un subiect crucial după luni de creşteri ale cursurilor legate de paralizia acestei strâmtori traversate înainte de război de o cincime dintre petrolul şi gazele naturale lichefiate (GNL) mondiale.
Luni, barilul Brent de la marea Nordului - referinţa internţaională - a crescut cu 3,5%, la aproape 79 de dolari.
”Odată cu ruperea negocierilor şi sfârşitul armistiţiului, Războiul din Orientul Mijlociu a revenit de-acum din plin” pe pieţe, analizează Andreas Lipkow pentru CMC Markets.
ÎN CRIZĂ
După aproape 40 de zile de bombardamente într-un război declanşat de Israel şi Statele Unite la 28 februarie, un armistiţiu a intrat în vigoare la începutul lui aprilie, după care a fost oficializat la 17 iunie printr-un protocol al unui acord.
Însă, în urma unor atacuri care au avut loc marţi împotriva unor nave care încerau să traverseze strâmtoarea, confrunătrile armate s-au reluat la o intensitate fără precedent de săptămâni, ceea ce l-a făcut pe Donald Trump să spună în mai multe rânduri că armistiţiul s-a ”terminat”.
Iar protocolul acordului a fost făcut ţăndări.
”Nu există nicio îndoială că acest document este în criză. Însă Iranul nu a fost nicidată primul care să-şi încalce angajamentele”, a dat asigurări într-o conferinţă de presă la care AFP scrie că a asistat, la Teheran, un purtător de cuvânt al diplomaţiei iraniene, Esmail Baghai.
Consultări cu mediatorii - Qatarul, Pakistanul şi Omanul - continuă în vederea ”prevenirii unei escaladări”, a dat el asigurări.
”Că protocolul acordului este mort sau viu nu are importanţă, având în vedere multiplele interpretări care i s-au dat. cele două părţi trebuie să ajungă la prevederi mai clare”, analizează, la rândul său, Bader Al-Saif de la Universitatea din Kuwait, insistând asupra ”rolului crucial al mediatorilor şi comunităţii internţaionale”.
Documentul prevedea o redeschidere a strâmtorii. Însă Teheranul autoriza - în pofida acestor prevderi - doar un singur culoar de bavigaţie, de-a lungul coastelor sale şi ameninţa navele care ocoleau această rută.
”Această strâmtoare strategică este mai importantă decât zeci de bombe atomice, iar Republica Islamică Iran o va apăra”, a avertizat, citat de agenţia iraniană de presă Isna, un consilier diplomatic al liderului supre iranian, Mojtaba Khamenei, Mohsen Rezai.
23 DE MORŢI DE MIERCURI
Ultimele atacuri americane au vizat ”sisteme iraniene de apărare aeriană, radare de coastă, capacităţi de rachete şi drone şi ambarcaţiuni mici”, a anunţat pe X CENTCOM.
Presa de stat iraniană scrie că bombardamentele au atins zone vaste în vestul şi sudul Iranului, şi anume Insula Qeshm şi Bandar Abbas, la nivelul Strâmtorii Ormuz, dar şi provincia Khouzistan, situată la frontiera cu Irakul, unde au fost ucise două persoane.
Agenţia iraniană de presă Mehr a anunţat noi explozii în apropierea strâmtorii, luni dimineaţa.
În total, 23 de persoane au fost ucise începând de miercuri, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP pe baza unor informaţii din presa iraniană şi de la surse oficiale.
Ca represalii, puternicii Gardieni ai Revoluţiei au anunţat că au bombardat instalaţii americane situate în Oman, Bahrain, Kuwait şi Iordania.
În alt incident, în Yemen, Guvernul, susţinut de cătreb Arabia Saudită, a anunţat că a vizat aeroportul de la Sanaa, controlat de către rebeli huthi, proiranieni, cu scopul de aîmpiedica aterizarea unui avion iranian - la bordul căruia se afla o delegaţie care se întorcea de la funeraliile fostului lider suprem Ali Khamenei.



























