Tribunalul maritim internaţional a somat sâmbătă Moscova să-i elibereze de îndată pe cei 24 de marinari ucraineni deţinuţi din noiembrie, în urma unui incident armat care a amplificat tensiunile între cele două ţări, aflate în conflict de cinci ani, relatează AFP.
”Federaţia rusă este necesar să procedeze imediat la eliberarea celor 24 de militari ucraineni deţinuţi şi să-i autorizeze să se întoarcă în Ucraina”, a declarat judecătorul sud-coreean Jin-Hyun Paik.
”Privarea continuă de libertate la care sunt supuşi militarii ucraineni este îngrijorătoare din punct de vedere umanitar”, a adăugat preşedintele acestui tribunal, care veghează la aplicarea Convenţiei ONU privind dreptul mării din 1982, recunoscută de 168 de ţări, inclusiv de către Rusia.
În ordonanţa lor, judecătorii au prescris de asemenea altă ”măsură conservatoare”, îndemnând Rusia să predea tot ”imediat” Kievului navele militare Berdiansk, Ianu Kapu şi Nikopol, imobilizate la trecerea acestora în largul Crimeei, peninsula ucraineană anexată de Moscova în 2014.
Kievul a sesizat în aprilie tribunalul cu sediul în oraşul portuar german Hamburg.
”ALTĂ LINIE ROŞIE”
Ordonanţa este ”un semnal clar adresat Rusiei, potrivit căruia ea nu poate să încalce dreptul internaţional în deplină impunitate”, s-a felicitat adjuncta ministrului ucrainean de Externe Olena Zerkal, pe contul de Facebook, exprimându-şi speranţa ca Moscova ”să se conformeze şi deplin”.
Fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko consideră decizia ”atât altă linie roşie pentru Kremlin, cât şi confirmarea faptului că strategia pe care am ales-o este bună”.
Punerea ei în aplicare se anunţă însă dificilă, întrucât partea rusă a boicotat procedura şi a recuzat orice competenţă tribunalului de la Hamburg în a statua cu privire la un conflict considerat ”militar”, o poziţie pe care a reiterat-o de altfel sâbătă după judecare.
Situaţia ar fi putut fi evitată ”dacă legea rusă cu privire la navigaţie în această regiune ar fi fost respectată”, a reacţionat Ministerul rus de Externe într-un comunicat.
Incidentul a avut loc în noiembrie 2018, când Rusia, denunţând o ”agresiune”, a imobilizat cele trei nave, afirmând că acestea au intrat ilegal în apele ruse.
Ucraina dă asigurări că şi-a anunţat vecinul cu privire la itinerariul bastimentelor, în apropierea Stâmtoeii Kerci, şi a acuzat Rusia că a încălcat dreptul internaţional.
PRESIUNI ASUPRA KREMLINULUI
Decizia judecătorilor în favoarea Kievului se adaugă altor eforturi ale Occidentului de a exercita presiuni asupra preşedintelui rus Vladimir Putin şi a încerca o relansare a procesului de pace în estul Ucrainei.
Aplicarea ei ”ar putea fi primul semn din partea puterii ruse că este cu adevărat pregătită să pună capăt conflictului cu Ucraina”, a apreciat noul preşedinte Volodimir Zelenski, un unorist novice în politică, ales pe fondul nemulţumirii faţă de lideri ucraineni consideraţi corupţi şi incapabili să scoată ţara din război.
Secretarul de Stat american Mike Pompeo a îndemnat Kremlinul, într-o vizită recentă la Moscova, să facă un gest în vederea unei deblocări a situaţiei, evocând soarta marinarilor.
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel l-au sunat marţi pe Putin pentru a-l îndemna la dialog.
Navele imobilizate navigau în apropiere de Strâmtoarea Kerci, o zonă maritimă foarte sensibilă între cele două ţări şi care leagă Marea Neagră de Marea Azov, la est de Crimeea.
Rusia şi-a însuşit această peninsulă după instalarea la putere, la Kiev, a prooccidentalilor, în urme unei revolte a mişcării Maidan. Ulterior, un război a izbucnit în estul fostei republici sovietice, între armata ucraineană şi separatişti rusofoni proruşi, suspectaţi de faptul că sunt susţinuţi militar de Rusia.
Războiul s-a soldat cu aproape 13.000 de morţi în cinci ani, potrivit unei estimări ONU. Iar acordurile de pace de la Minsk, sub patronajul Parisului şi Berlinului, semnate în 2015, nu au fost aplicare cu adevărat vreodată.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
