Numărul persoanelor strămutate din cauza situaţiilor de conflict a ajuns la un nou record absolut, după ce 65,3 milioane de oameni au fost înregistraţi ca migranţi, solicitanţi de azil sau strămutaţi intern, doar în ultimul an, a anunţat, luni, Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), scrie BBC.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Reprezentanţii UNHCR spun că unul din fiecare 113 locuitori ai planetei şi-a pierdut locuinţa în anul 2015.

Între timp, statele europene au fost cuprinse de un climat de xenofobie, iar autorităţile încearcă să gestioneze criza migranţilor.

De asemenea, criza migranţilor a dus la proliferarea formaţiunilor politice de extremă-dreapta şi a politicilor anti-imigraţioniste.

În raportul anual care marchează Ziua Mondială a Refugiaţilor, UNHCR arată că numărul migranţilor, al solicitanţilor de azil şi al strămutaţilor intern a depăşit pentru prima dată în istorie limita de 60 de milioane. Peste jumătate din migranţi provin din trei state ale lumii: Siria, Afganistan şi Somalia.

Însă, în pofida atenţiei media asupra crizei migranţilor din statele europene, peste 86% din migranţii, solicitanţii de azil şi strămutaţii intern sunt găzduiţi de state în curs de dezvoltare sau sărace. Turcia găzduieşte cel mai mare număr de migranţi din toate statele lumii, respectiv 2,5 milioane de migranţi de origine siriană, irakiană, afgană sau pakistaneză. Pe următoarele locuri se situează Pakistan şi Liban.

Peste 1.011.700 de migranţi au venit în Europa cu bărcile, în ultimul an, în vreme ce alţi 35.000 de migranţi au ajuns cu alte mijloace.

Cele mai căutate destinaţii pentru migranţi sunt statele bogate, precum Germania şi Suedia.

De asemenea, Germania conduce în clasamentul solicitanţilor de azil înregistraţi în 2015. Următoarele poziţii sunt ocupate de Statele Unite şi de Suedia.

Între timp, refugiaţii sirieni de pe teritoriul turc sunt acoperiţi de schema temporară de protecţie şi nu pot solicita azil.

UNHCR avertizează că afluxul de migranţi a condus la diviziuni puternice în politica europeană, iar unele state au decis să renunţe temporar la zona Schengen sau să ridice garduri de sârmă ghimpată la frontiere.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.