Statele Unite şi Rusia au încă poziţii divergente privind Ucraina şi securitatea europeană, după discuţiile de luni de la Geneva, Moscova reiterând revendicările despre care Washingtonul afirmă că nu le poate accepta, transmite Reuters.
Rusia şi-a desfăşurat trupe în apropierea graniţei cu Ucraina şi a cerut NATO să excludă admiterea fostului stat sovietic în organizaţie sau extinderea în ceea ce Moscova consideră că este curtea sa din spate. „=
”Din păcate, avem o mare diferenţă în abordările noastre de principiu cu privire la acest lucru. Statele Unite şi Rusia au, în anumite privinţe, opinii opuse cu privire la ceea ce trebuie făcut”, a declarat reporterilor adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov.
Secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, a declarat: ”Am fost fermi... în respingerea unor propuneri de securitate care pur şi simplu nu pot reprezenta un punct de plecare pentru Statele Unite”.
Washingtonul şi Kievul spun că 100.000 de soldaţi ruşi desfăşuraţi la o distanţă scurtă de Ucraina ar putea pregăti o nouă invazie, la opt ani după ce Rusia a confiscat peninsula Crimeea de la statul vecin.
Rusia neagă orice astfel de plan şi spune că răspunde la ceea ce numeşte comportament agresiv al NATO şi al Ucrainei, care s-a apropiat de Occident şi aspiră să se alăture alianţei.
Riabkov a repetat un set de cereri ample, inclusiv interzicerea extinderii NATO în continuare şi încetarea activităţii alianţei în ţările din Europa Centrală şi de Est care au aderat la alianţă după 1997.
”Subliniem că pentru noi este absolut obligatoriu să ne asigurăm că Ucraina nu va deveni niciodată, niciodată, niciodată membră a NATO. Nu avem încredere în cealaltă parte, ca să spunem aşa. Avem nevoie de garanţii fierbinţi, impermeabile, antiglonţ, obligatorii din punct de vedere juridic. Nu asigurări, nu garanţii, garanţii, tot ce trebuie pus pentru a nu deveni niciodată membră a NATO. Este o chestiune de securitate naţională a Rusiei”, a spus el.
Sherman a spus: ”Nu vom permite nimănui să trântească politica NATO a uşilor deschise, care a fost întotdeauna esenţială pentru alianţa NATO. Nu vom renunţa la cooperarea bilaterală cu statele suverane care doresc să lucreze cu Statele Unite şi nu vom lua decizii despre Ucraina fără Ucraina, despre Europa fără Europa sau despre NATO fără NATO”.
Desfăşurarea de trupe în apropierea Ucrainei a ridicat tensiunile dintre SUA şi Rusia la cele mai înalte niveluri de la sfârşitul Războiului Rece.
Ambele părţi au afirmat că Rusia a declarat că nu intenţionează să invadeze, lucru despre care Riabkov a spus că nu se va întâmpla niciodată, dar Sherman a spus că nu ştie dacă Rusia este dispusă să detensioneze situaţia.
Oficialul rus s-a plâns că partea americană nu a arătat o înţelegere a urgenţei situaţiei. Deşi nu a existat un termen limită, Rusia nu era pregătită să aştepte săptămâni sau luni, a spus el.
Riabkov a spus că Rusia trebuie să vadă o mişcare din partea NATO, iar nerespectarea acestui lucru ar fi o greşeală care ar afecta propria securitate a NATO.
Rusia ar răspunde într-un mod ”militar-tehnic” dacă discuţiile s-ar întrerupe, a spus el, o posibilă referire la redistribuirea rachetelor nucleare cu rază intermediară (INF) în Europa, ceea ce a spus el că luna trecută s-ar putea întâmpla dacă Occidentul refuză să răspundă.
Sherman a declarat că nicio ţară nu poate schimba graniţele alteia cu forţa, cerând Rusiei să reducă tensiunea prin întoarcerea trupelor sale în cazărmi. Dacă ar pleca de la discuţii, a spus ea, ar fi clar că nu a fost niciodată seriosă în privinţa diplomaţiei.
Sherman a spus că Statele Unite sunt interesate să vorbească despre un posibil acord privind rachetele INF, în conformitate cu tratatul INF între SUA şi Rusia. Ea a spus că partea americană este, de asemenea, dispusă să se angajeze în propunerea Rusiei de a stabili limite pentru dimensiunea şi aria de aplicare a exerciţiilor militare.
Statele Unite s-au retras oficial din pactul INF convenit în 1987 cu Rusia în august 2019, după ce au stabilit că Moscova încalcă tratatul, acuzaţie pe care Kremlinul a negat-o.
Tratatul, negociat de preşedintele de atunci al SUA Ronald Reagan şi liderul sovietic Mihail Gorbaciov, a interzis rachetele terestre cu o rază de acţiune cuprinsă între 310 şi 3.400 de mile (500 şi 5.500 km).
În pofida lipsei de progrese, atmosfera dintre cele două părţi a părut cordială. Sherman a numit-o o discuţie sinceră şi directă, în timp ce Riabkov a spus că a fost dificilă, dar profesionistă şi că SUA au abordat cu seriozitate propunerile Rusiei. El a spus că Rusia va decide asupra perspectivelor de progres după alte întâlniri cu membrii NATO la Bruxelles, miercuri, şi cu Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, joi, la Viena.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
